Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Stat vs mediu de afaceri: Cum reformam "finantele" tarii? - interviu Business24

Stat vs mediu de afaceri: Cum reformam "finantele" tarii? - interviu Business24


Relatia dintre stat si contribuabili trebuie sa fie una pragmatica, dar corecta precum cea dintre o firma si clientul sau. In Romania, insa, predictibilitatea este pusa sub semnul intrebarii.

O reforma a intregului sistem de Finante publice ar insemna o gura de oxigen pentru mediul de afaceri.

"Mediul afaceri nu vrea nici facilitati, nici privilegii, nici tratament favorizant, ci doar predictibilitate. Oamenii seriosi au inteles ca predictibilitatea nu inseamna doar asumarea ca nu vom creste impozitul pe profit sau CAS-ul. Mediul de afaceri asteapta de la autoritati nu promisiuni si favoruri ci un calendar care sa conduca aceasta tara in 4 ani la un sistem al finantelor publice comparabil cu al altor tari europene", a declarat Claudiu Doltu, viitor ministru de Finante, intr-o posibila guvernare USL.

Acesta este de parere ca resursele financiare necesare pentru modernizarea sistemului finantelor publice nu ar depasi 100 de milioane de euro pe o perioada de sapte ani, insa ar insemna un pas urias pentru dezvoltarea mediului de afaceri autohton.

In ultimii ani, pe fondul reducerii veniturilor la buget, mediul de afaceri a avut mult de suferit din cauza numarului mare de impozite si taxe si de cresterile de taxe survenite. Cum comentati rezultatele obtinute prin aceasta strategie si ce solutii ar trebui avute in vedere pentru o revenire la un sistem de taxe favorabil cresterii economiei?

E evident ca Romania nu este un mediu favorabil afacerilor din punct de vedere al aranjamentelor de natura fiscala. Nu nivelul unei taxe sau relatia cu autoritatea fiscala reflecta aceasta situatie.

Analizele facute arata ca Romania se afla pe locul 149 din 183 de tari in ceea ce priveste usurinta de a plati taxele si pe locul 182 din 183 de tari in ceea ce priveste numarul impozitelor si taxelor care trebuie platite in fiecare an de o firma. Numai Ucraina ne depaseste. Avem nevoie de sprijin politic pentru a schimba lucrurile, insa rezultate foarte bune nu pot aparea peste noapte, ci doar intr-un orizont de timp favorabil.

E vorba de o abordare sistemica, nu de inlocuirea unor persoane sau de modificarea unor taxe si impozite. Solutia pe care o propun presupune sapte directii de actiune in ceea ce priveste sistemul finantelor publice.

In 4 ani, Romania ar avea un sistem de administrare al finantelor publice comparabil cu al tarilor europene. Aceste sapte directii de actiune se refera la cresterea credibilitatii bugetului, asumarea prioritizarii cheltuielilor, de la mutarea accentului cheltuirii banului in sine la urmarirea efectului cheltuirii banilor.

O a treia directie ar fi modernizarea executiei bugetare, care presupune o analiza a cheltuielilor si repartizarea veniturilor in functie de obiectivele asumate. O a patra directie de reforma se refera la cresterea gradului de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune, iar a cincea directie se refera la modernizarea administrarii veniturilor.

O a sasea directie de care depinde succesul tuturor celorlalte directii este managementul strategic al resurselor informatice. Nu in ultimul rand, o a saptea directie de reforma absolut necesara in sistemul finantelor din Romania se refera la managementul strategic resurselor umane si la modul in care se realizeaza comunicarea institutionala.

Administrarea veniturilor este doar una dintre componentele grupei de reforme pe care o vad absolut necesara pe viitor. Sistemul finantelor publice nu se refera doar la ANAF, la Garda Financiara sau la Vama, ci are mult mai multe componente.

In Romania, in sistemul finantelor publice, doua treimi din resursele utilizate de sistem sunt alocate activitatilor de respectare a prevederilor legale si control. Rezultatele sunt nemultumitoare, cu abordari punctuale. Blocarile camioanelor din vama si insprirea controlului pentru anumiti agenti economici nu vor rezolva problemele.

Care sunt cauzele proastei colectari a taxelor in Romania? Avem in continuare una dintre cele mai mici ponderi in PIB a veniturilor bugetare...

Principala explicatie este neintelegerea faptului ca, in lipsa unei abordari sistemice, lucrurile nu pot fi imbunatatite. O alta explicatie este lipsa de vointa politica pentru a reforma intregul sistem al administratiei publice, cu precadere administrarea fiscala.

Nicaieri in lume nu se pot desparti aspectele politice de cele de administratie pura. In tarile in care exista o guvernanta slaba vom vedea si o administratie ineficienta.

Problemele din administratia fiscala nu se rezuma la o cifra - cat anume din PIB colecteaza Guvernul din taxe si impozite - nici nu se rezolva prin declaratii precum "suntem dispusi sa luam masurile care se cuvin pentru a creste gradul de colectare pana la 38% din PIB comparabil cu al altor tari".

Exista cinci conditii 100% de natura politica, fara de care nu se poate discuta despre o abordare institutionala serioasa care sa rezolve problema administrarii fiscale in Romania. Acestea se refera in primul rand la acceptarea ideii de depolitizare a sistemului de amdinistratie publica, folosirea administratiei publice in scopul de a furniza servicii cetatenilor si nu pentru a recompensa prieteni politici.

A treia conditie se refera la descentralizare, a patra face referire la redefinirea rolului institutiilor si la utilizarea lor asa cum ele sunt convenite in societatea. A cincea decizie este legata de recunoasterea faptului ca in Romania exista un stoc suficient de mare de cunostinta si expertiza care nu este implicata politic.

In Romania exista 2,25 milioane de contribuabili, dar nu toti sunt la fel de importanti. Ceea ce eu vad important este o segmentare a contribuabililor in mari, mijlocii si mici. In Romania exista aproximativ 2000 de mari contribuabili. Spre deosebire de alte tari care colecteaza de la marii contribuabili intre 60-70% din totalul veniturilor bugetare, in Romania se colecteaza de la marii contribuabili maximum 40% din veniturile bugetare. A

sta arata ca raman multe de facut. Contribuabilii mijlocii sunt in numar de 250.000, iar restul sunt contribuabili mici. Fiecare categorie de contribuabili trebuie privita in functie de specificul ei. De exemplu, marii contribuabili nu trebuie priviti ca o "vaca de muls".

Abordarea din partea administratiei fiscale trebuie vazuta ca o relatie dintre o firma si un client. Rolul administratiei fisale este sa colecteze venituri. Din pacate, rolul acesteia in societatea romaneasca este sa pedepseasca, sa constate si sa dea sanctiuni si apoi incepe o lupta pentru recuperarea sanctiunilor respective.

Lucrul acesta se poate schimba. Nu inseamna ca va fi o prietenie intre Fisc si mediul economic, insa fiscul va avea o atitudine mai pragmatica si mai comerciala.

Multe resurse care nu sunt combinate suficient in cadrul ANAF se duc pe activitati de control, constatare si sanctionare, ceea ce nu este suficient. Majoritatea resurselor in orice tara civilizata in activitatea de control sunt concentrate pe intelegerea nevoilor contribuabililor.

In Fiscul din Romania, angajatii constata nereguli, propun si dau sanctiuni si apoi se lupta sa le colecteze. Activitatile de audit, care ar permite intelegerea cauzelor pentru care contribuabilii mijlocii evita sa plateasca taxe, aproape ca nu exista. O schimbare in utilizarea resurselor si in menirea activitatii fiscale nu poate fi realizata decat daca se accepta o abordare sistematica a intregului sistem.

Va dau un exemplu de abordare fiscala in Romania, care se refera la activitatea Garzii Financiare. Din pacate, de multe ori se imping functionarii ANAF intr-un conflict cu firmele, definind comportamentul firmelor ca fiind de natura penala. Rezolvarea nu este transformarea cazului intr-unul penal ci aplicarea unor penalitati de natura administrativa.

Statisticile arata ca in cazul ANAF, numai la nivelul lui 2009, lucratorii au elaborat dosare pentru a fi trimise in instanta de ordinul miilor. De partea cealalta, sistemul juridic nu a reusit sa treaca prin proces decat foarte putine, iar doar trei dintre ele au primit decizii definitive. Asta arata ca instrumentul numit Garda Financiara este complet aiurea folosit. Nimeni nu-si pune problema care este raportul dintre costul administrarii impozitelor si veniturile generate de acele impozite.

Lucrurile nu se vor rezolva punctual prin cheltuirea a inca 100 de milioane de lei pentru a cumpara noi instrumente de hard si soft ci prin intelegerea faptului ca managementul informational al resurselor este una dintre componentele modernizarii sistemului de finante pulice in Romania.

Oamenii au impresia ca simpla crestere a nivelului de achizitii va rezolva problema, lucru absolut fals. Toata activitatea Ministerului de Finante si a ANAF-ului presupune trei functii: proiectarea politicilor fiscale, executia si managementul lichiditatilor si al datoriei publie.

Sistemele informatice dezvoltate pana acum din punct de vedere al hardului sunt foarte bune, insa sunt dezvoltate pe modelul silozului. De exemplu,la nivelul intregii administratii fiscale, in Bucuresti exista 200 de angajati in domeniul IT, din care 150 sunt la ANAF si 50 sunt la Ministerul de Finante.

Cei din administratiile judetene raporteaza lucruri diferite unor recipienti de informatie diferiti. Unii raporteaza la Directia generala de tehnologia informatiilor din ANAF si altii raporteaza la Directia generala a Ministerului de Finante, insa intre cele doua nu exista o legatura.

Multe companii din Romania au reclamat adesea controalele inutile pe care le fac autoritatile iar multe reclama abuzuri din partea statului. Ce solutii exista pentru ca statul sa nu mai "faulteze" mediul privat din ale carui taxe este intretinut?

Plecand de la segmentarea contribuabililor, nu avem altceva de facut decat de a schimba modul in care sunt folosite resursele din partea Administratiei Fiscale. Modul in care firmele sunt selectate pentru a fi controlate este discutabil si complet ineficient. Oamenii sunt folositi in mod inutil pentru activitati care nu aduc venituri la bugetul de stat si hartuiesc firmele sau genereaza scurgeri pentru prieteni politici.

In momentul in care platile firmelor nu se vor mai face cash ci doar prin instrumente electronice de plata, in momentul in care contactul dintre ofiterul fiscal si contribuabil se reduce, aceasta hartuiala poata sa dispara.

Resursele umane pot fi dirijate spre tipul de contribuabil care comporta mai multe riscuri de neplata. In acest moment, lipsind capacitatea de analiza a modului in care impozitele se colecteaza,

nu-ti ramane decat s-o iei la intamplare. Interactiunea dintre ofiterul fiscal si firme trebuie sa se reduca la minim posibil, iar modul in care se selecteaza firmele controlate sa se defineasca foarte clar prin proceduri. In toate lumile civilizate.

Am in vedere constituirea unei Directii de Administrare a persoanelor fizice foarte bogate. Aici, discutia este veche. Nu se vor face pasi semnificativi decat daca va exista un acord politic in acest sens.

Exista oameni care se pot specializa. In lumile civilizate s-a desprins ca buna practica, specializarea ofiterilor fiscali. De exemplu, in Romania avem o industrie a petrolului semnificativ de puternica. Sa nu credeti ca un ofiter fiscal se poate pricepe la orice. In timp, putem pregati ofiteri fiscali care sa lucreze special cu companiile din industria financiara, din indusria de asigurari, din cea bancara sau din industria petrolului, fiindca sunt meserii diferite.

Evaluarile financiare pe care le-am facut pentru implementarea acestor activitati in Romania duc la o cifra care poate fi sustinuta de bugetul public - aproximativ 100 de milioane de euro cheltuiti pe o perioada de 7 ani pentru moderizarea sistemului de finante publice din Romania, este ceva ce Romania isi permite astfel incat in maximum 5 ani, sa avem un sistem de administrare al Finantelor publice european si performant.

Ce solutie aveti pentru ce se intampla in vamile romanesti in ceea ce priveste evaziunea de proportii de acolo?

Sigur ca evaziunea este spectaculoasa, iar Vama este una din componentele din sistemul de administrare fiscala. A trata toti importatorii ca potentiali infractori nu duce la nimic, nu ai resurse suficiente sa-i blochezi si intotdeauna va fi o competitie intre a ascunde marfurile importate sau a le ascunde valorile si partea cealalta de a-i prinde.

La fel cum contribuabilii sunt mari, mijlocii si mici, la fel si importatorii trebuie tratati in mod diferit fiindca au nevoi diferite. Trebuie folosite resursele si informatiile pe care sistemul vamal le are pentru a reduce costurile respectarii legislatiei. Vama nu este decat prin natura spectacolului altceva decat este plata impozitelor.

Romania are nevoie de o abordare structurala.

Cum comentati nivelul de impozitare a muncii in Romania? Desi ne laudam cu in trecut cu reducerea fiscalitatii, se pare ca am fost depasiti la acest capitol de state mult mai curajoase ca Bulgaria, Polonia, Slovenia...

In Romania costul impozitarii muncii este mare, nu din perspectiva impozitului pe venitul personal ci din perspectiva cheltuielilor pe care angajatorul le are cu mana de lucru. Daca actorii politici inteleg ca in Romania este momentul sa permiti mediului de afaceri sa functioneze mai bine, atunci vor trebui sa-si schimbe comportamentul.

A reduce CAS-ul cu cateva puncte procentual sau chiar a publica un calendar pe o perioada de cativa ani in care promiti ca reduci CAS-ul, nu este suficient fiindca te trezesti ca neprioritizand cheltuielile, lupta pentru resursele putine ale bugetului va impiedica punerea in practica a acestui calendar.

Toata problema sistemului fiscal se poate aborda daca accepti sa mergi intr-un mod structurat, pe sapte directii. Cu siguranta putem obtine rezultate imbucuratoare.

Cat de mare este impactul incertitudinii legislative din Romania asupra planurilor de afaceri ale unei companii care vrea sa se dezvolte in Romania dar se teme sa investeasca intr-un loc care peste noapte nu ar mai fi atat de atractiv pentru business?

In urma cu 3 ani, nivelul investitiilor straine in Romania era de aproape 12 miliarde de euro, iar la sfarsitul anului trecut se situa la 2 miliarde de euro. Orice discutie legata de incertitudine inceteaza cand vezi asemenea cifre.

Este evident ca predictibilitatea este ceruta de mediul de afaceri. Mediul afaceri nu vrea nici facilitati, nici privilegii, nici tratament favorizant, ci doar predictibilitate. Oamenii seriosi au inteles ca predictibilitatea nu inseamna doar asumarea ca nu vom creste impozitul pe profit sau CAS-ul. Daca exista sprijin politic pentru aplicarea unei reforme in sistemul administratiei publice, lucrurile vor merge spre bine gradual, dar in mod realist si pragmatic.

La ce indicatori se uita decidentii din cadrul unei firme straine, o multinationala, cand iau decizia de a se extinde intr-o alta tara?

In primul rand se uita la profit si la dimensiuna pietei. In acelasi timp, se uita la costurile afacerilor din tara respectiva. In Romania acest cost este prohibitiv. Costul pentru afaceri in Romania se poate diminua daca autoritatile sunt pragmatice. Autoritatile, trebuie sa inteleaga ce anume ridica costurile de a face afaceri in Romania, dar pentru asta trebuie sa culeaga informatiile, sa aiba sistemul care sa le prelucreze, sa introduca proceduri si sa incurajeze personalul in administratia fiscala.

Are nevoie de un personal dedicat, sa creada in ceea ce face, iar asta presupune investitii atat in calificarea propriului personal cat si in resursele de natura materiala.

Care credeti ca este masura fiscala pe care o asteapta cel mai mult mediul de afaceri in acest an si in ce masura credeti ca o va primi?

Din contactele pe care le am permanent cu mediul de afaceri, am constatat ca acesta nu asteapta nimic. Nu vreau sa par transant sau brutal, dar mediul de afaceri vrea sa fie lasat in pace. Isi doreste insa sa vada din partea autoritatilor mai multa predictibilitate.

Bineinteles ca ar fi de dorit pentru orice angajator sa i se reduca partea din contributiile pentru asigurari sociale pe care le plateste, dar per ansamblu, mediul de afaceri nu asteapta nici un cadou. Reducerea CAS-ului, care este de dorit sa se intample, nu rezolva problema scaderii costurilor de a face afaceri in Romania. Mediul de afaceri asteapta de la autoritati nu promisiuni si favoruri ci un calendar care sa conduca aceasta tara in 4 ani la un sistem al finantelor publice comparabil cu al altor tari europene.

Ati precizat mai devreme cele 7 directii, din care prima se referea la cresterea credibilitatii bugetului. Cum se poate face acest lucru?

Credibilizarea bugetului inseamna modul in care construiesti bugetul, in care proiectezi cheltuielile si veniturile, modul in care stabilesti cheltuielile pe prioritati. In Romania, observam ca

prioritizarea s-a facut in functie de ce ministru e mai vocal, nu in functie de rezultatul cheltuirii banilor. Din aceasta cauza avem foarte multi "elefanti albi".

De multe ori, vedem ca bugetul este supradimensionat si pe partea de cheltuieli si pe partea de venituri. Sunt construite lucrurile cu foarte putin realism, pentru a face liniste politica in Guvern. Pe parcursul anului financiar constatam ca multe din resursele alocate initial pentru anumite proiecte se realoca catre ministrii mai vocali, mai agresivi,cei care bat cu pumnul in masa si care au un sprijin politic mai puternic, iar multe din proiectele incepute sunt abandonate.

Suntem intr-o tara in care observam ca intre executia bugetului si proiectia bugetului exista diferente pe partea de cheltuieli de 50%. Ministerul Apararii cheltuie mai putin decat s-a angajat ca va cheltui, Ministerul Agriculturii, al Educatiei si al Sanatatii sunt in aceeasi situatie.

Asta arata care sunt ministrii slabi. Acest lucru presupune oprirea unor proiecte investite, iar toti cei care au primit bani pentru ca au executat lucrari asteapta si la randul lor genereaza intarzieri de plati catre Fisc sau catre partenerii economici.

Pe de alta parte, constatam ca nevoia statului de a se imprumuta este mai mare fiindca veniturile nu au fost proiectate realist. De aceea, Guvernul se imprumuta mai mult si ne impinge ratele dobanzii in sus daca se imprumuta pe piata interna.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 4358 ori