Imigrantii aduc Marea Britanie pe prima pozitie

Marti, 09 Ianuarie 2007, ora 09:06
1382 citiri

Lucratorii de peste hotare ne-au intarit economia, deci cat de practice - sau realizabile- sunt restrictiile impuse bulgarilor si romanilor?

"Uitasem cat de mult poate munci o persoana pana cand am inceput sa angajez polonezi." Aceasta a fost replica pe care a primit-o David Frost, directorul general al Camerei de Comert britanice, de la una din sutele de afaceri din Regatul Unit care au beneficiat de pe urma fluxului de lucratori din statele est-europene aderate la UE. "Polonezii au luat slujbele pentru ca au o atitudine mult mai buna fata de munca decat localnicii si sunt mult mai bine calificati," afirma Frost.

Lucratorii din Polonia, Cehia si din sase alte state est-europene au castigat dreptul de a veni in Marea Britanie si de a-si castiga existenta imediat dupa ce au devenit cetateni europeni in primavara anului 2004. Dar in ciuda entuziasmului firmelor care i-au primit cu bratele deschise - si a miilor de locuri de munca - guvernul a restrictionat accesul pentru cetatenii din cele doua noi state membre, Romania si Bulgaria. Marea Britanie nu este dispusa sa accepte decat cateva mii de culegatori de fructe prevazuti in Schema Lucratorilor Sezonieri din Agricultura si cativa ambalatori de produse alimentare.

"Am fi sprijinit liberalizarea completa a muncii," afirma Martin Haworth, director de strategie la Uniunea Nationala a Fermierilor. "Ne confruntam cu insuficienta fortei de munca iar aceasta ar fi fost o solutie." Asa cum lucratorii spanioli si portughezi au devenit tot mai reticenti in a accepta slujbe prost platite si slab calificate ca culegatori sau ambalatori la cativa ani dupa aderarea la UE, la fel si fluxul de polonezi si cehi se va diminua, afirma acesta.

Decizia de a restrictiona lucratorii romani si bulgari, anuntata in octombrie de Ministerul de Interne, reflecta impactul economic si politic profund al sosirii imigrantilor din statele aderate in ultimii doi ani. Potrivit datelor oferite de guvern, au sosit peste 500 000 de imigranti, desi e posibil ca multi sa se fi intors acasa pentru a-si cheltui economiile, pentru ca acolo costurile sunt mai scazute. Acestia s-au extins din zonele montane ale Scotiei pana la satele din Cornwall, ajungand in regiuni care nu mai cunoscusera fenomenul de imigratie de 50 de ani.
Indiciile arata ca, cu cat tara care a aderat este mai saraca, cu atat numarul de imigranti care vin in Regatul Unit este mai mare - 1,6% din letoni s-au inscris pentru a munci aici, fata de doar 0,02% din mult mai numerosii sloveni. Cum Bulgaria si Romania au un PIB pe cap de locuitor si mai scazut decat statele din fostele valuri de aderare, titlurile sumbre din tabloide au sugerat ca sute de mii imigranti se pregateau sa vina - desi rata somajului din cele doua noi state membre este mai redusa decat media europeana.

Paul Stephenson de la organizatia Open Europe afirma ca guvernul - si in special Ministerul de Interne - a intrat in panica dupa ce a subestimat considerabil numarul celor care au venit dupa 2004. "Lucrurile s-au desfasurat in mare la nivel politic si au avut in vedere administrarea agendei media," spune acesta. "Problemele nu au fost abordate corespunzator la niciun nivel."

Ministerul de Interne a anuntat ca va aplica o amenda de 1 000 de lire sterline oricarui roman sau bulgar care este prins muncind ilegal in Regatul Unit si o amenda de 5 000 de lire sterline angajatorilor care incalca regulile. Dar Stephenson afirma ca regulile vor fi aproape imposibil de aplicat si acestea reprezinta mai degraba un simbol politic decat o politica de imigratie coerenta.

"Nu-i pot opri pe oameni sa vina aici: acestia au dreptul sa locuiasca in Marea Britanie trei luni. Nu ii pot opri pe cei care muncesc pe cont propriu si nu ii pot opri pe cei care sunt trimisi sa lucreze aici de companiile bulgare."
Aparitia ziarelor poloneze in magazinele de la colt de strada, a berii poloneze in baruri si a slujbelor poloneze in bisericile catolice arata ca imigrantii din acest stat s-au evidentiat. Dar cresterea imigratiei a inceput inainte de 2004, iar alte grupuri etnice, de la francezi la somalezi, au profitat de o piata a muncii prospera. Dupa cum se afirma intr-un raport al Bancii Angliei, "este posibil ca imigratia sa fi crescut rapid inca de la mijlocul anilor 1990, in parte datorita ratei scazute a somajului si a castigurilor mai mari din Marea Britanie. Este posibil deci ca in aceasta perioada imigrantii sa fi fost atrasi de puterea relativa a pietei muncii."

Pentru firmele care i-au angajat, aceste sute de mii de oameni au fost un bonus, iar pentru economie in general un beneficiu considerabil. Mii de lucratori tineri si mobili, de multe ori gata sa lucreze pentru salarii relativ mici, au creat o patura mai flexibila de munca si au ajutat la mentinerea scazuta a inflatiei si a ratelor dobanzii. Peter Spencer de la Ernst and Young Item Club estimeaza ca ratele sunt mai scazute cu un punct procentual decat ar fi fost in caz contrar.

Bazandu-se pe aceasta crestere a ofertei de munca, Gordon Brown a ridicat estimarea ratei de crestere pe termen lung a economiei de la 2,5 la 2,75%, asteptandu-se la un flux continuu de lucratori productivi. Ca contribuabili, care in general au adus cu ei mai putine persoane intretinute decat precedentele valuri de imigranti, se spera ca lucratorii din statele aderate vor ajuta la reducerea "ratei de dependenta" - numarul pensionarilor pentru fiecare lucrator.

Desi aceasta idee este puternic disputata intre economisti, totusi Spencer considera ca, in unele cazuri, polonezii, cehii si slovacii primesc slujbe care ar putut fi oferite tinerilor lucratori britanici, ceea ce duce la cresterea ratei somajului in acest grup: "Nu exista indoiala ca rata somajului este mai ridicata decat ar fi fost altfel. Acesti lucratori nu ii dau la o parte pe cei deja existenti, dar daca esti somer, este mult mai greu sa revii pe piata muncii."

Frost afirma ca teoria sa este sustinuta de conversatiile purtate cu oamenii de afaceri din tara si se teme ca, indiferent de avantajele lucratorilor imigranti, acestea nu fac decat sa acopere fisurile de pe piata locurilor de munca mai putin calificate: "Companiile au avut fara indoiala de castigat. Dar care sunt consecintele pentru tinerii britanici? Teama este ca vor parasi scoala fara o etica a muncii, fara calificari."

Guvernul nu poate tine departe lucratorii romani si bulgari pentru totdeauna: potrivit regulilor UE, restrictiile impuse miscarii fortei de munca pot dura maxim sapte ani. Stephenson considera ca vor sosi mai putin oameni din Romania si Bulgaria decat se tem unii, iar Ministerul de Interne va mai relaxa regulile dupa ce se vor mai linisti apele: "Nu cred ca va dura mai mult de doi ani."

Succesul Marii Britanii in a atrage lucratori de peste hotare poate fi un indiciu al pietei muncii sanatoase - iar prezenta acestora aduce multe beneficii economice - dar Frost afirma ca angajatorii cred ca nu trebuie sa existe un substitut pentru pregatirea tinerilor britanici pentru munca. "Angajatorii au beneficiat in mod evident, dar pe termen lung nu este suficient doar sa umpli golurile cu polonezi."

"Castigam si economisim: intentionam sa cumparam o casa aici"

Douasprezece ore pe zi la cules de rosii la o ferma pare o modalitate ostenitoare de a-ti plati facultatea, dar pentru Ilyana Atanasova de 24 de ani din Bulgaria, studenta la economie, este o "slujba grozava."
Ea a venit trei veri la rand la producatorul de fructe John Baarda din Elloughton, East Yorkshire, prin Schema Lucratorilor Sezonieri din Agricultura dezvoltata de guvern. Aceasta este una din posibilitatile disponibile pentru bulgarii si romanii care vor sa vina si sa lucreze in Marea Britanie ca cetateni europeni; pentru Atanasova a insemnat o noua viata in Yorkshire. "De trei ani lucrez la aceeasi ferma - am venit in sezonul estival, la cules de rosii. Este o slujba buna. Ne ofera posibilitatea sa lucram 12 ore pe zi si sa nu fim atat de obositi la final. Am prieteni la alte ferme si nu sunt atat de multumiti de slujbele lor."

De cand s-a casatorit cu sotul ei, tot din Bulgaria, care a venit in Marea Britanie sa lucreze pentru o companie de constructii, a ramas sa lucreze si iarna, la plantarea culturilor de rosii. "El este aici de ceva timp. Viza mea a expirat pe 9 octombrie, dar acum suntem casatoriti si deci pot sa raman si eu," afirma aceasta. "Mereu am venit in grupuri de sase sau opt. Managerul nostru este foarte multumit de noi."

Atanasova si sotul sau de 26 de ani, planuiesc sa ramana in Marea Britanie si sa isi cumpere o casa. "Castigam destul si facem suficiente economii; intentionam sa cumparam o casa printr-o ipoteca. Avem o proprietate in Bulgaria, dar nu mai vrem sa locuim acolo." Aceasta ar vrea sa se stabileasca in Yorkshire. "Nu in Londra - e un loc groaznic pentru imigranti."

Dupa ce va termina cursurile de la facultate, unde studiaza administratia publica, bancile si economia in general, Atanasova ar dori sa isi gaseasca o slujba mai buna: "Nu vreau sa fac asta pentru tot restul vietii."
Atanasova critica decizia guvernului de a nu acorda lucratorilor bulgari si romani aceleasi drepturi pe care le-au avut cei din Polonia si din alte state care au aderat la UE in 2004: "Celelalte state au avut mult mai multe milioane de locuitori decat Bulgaria si Romania. Nu am putea niciodata sa cauzam aceleasi temeri, sau atat de multe probleme."

Rador