Sarbatorile de iarna din 2007 au fost foarte incarcate pentru majoritatea primariilor. Achizitii de autoturisme, mobilier, frigidere si alte bunuri de folosinta indelungata. Decontari in avans si achitarea unor lucrari supraevaluate. Operatii suspecte care au inecat piata cu lei, ducand la adancirea dezechilibrelor din economie.
Sfarsitul anului 2007. Printre stirile linistite
de sarbatori se fac auzite ingrijorarile privind cresterea cursului. Leul
intrase pe o panta de depreciere, obisnuita pentru sezonul rece, dar parca nu
mai avea nicio frana. La inceputul lui decembrie, trece de 3,5 lei, dupa care, in
ultima zi, de 3,6 lei/euro, un nivel nemaiatins in ultimele 20 de luni.
Calea era deschisa pentru accelerarea
devalorizarii, astfel ca azi nu ne mai mira un curs de peste 3,7 lei/euro.
Evident cauzele sunt complexe, tin de crizele externe, dar au si resorturi
interne, care se intind pana la… primaria unui oras sau chiar a unei comune.
Localitatile care tocmai primeau bani de la guvern si se grabeau sa-i sacrifice
taman de Craciun. Iar sumele nu sunt deloc mici. In decembrie 2007, unele
consilii locale si judetene au beneficiat de fonduri suplimentare de la bugetul
de stat de circa 4 miliarde de lei (aproape un miliard de euro).
Sume uriase volatilizate rapid
"Am cerut echipelor noastre ca in
cadrul planurilor de control pe fiecare judet sa urmarim cu prioritate modul
cum s-au realizat cheltuielile in ultimele zile ale anului trecut", spune
Dan Drosu Saguna, presedintele Curtii de Conturi.
7 miliarde de lei reprezinta suma retrasa
din Trezorerie in ultimele zile lucratoare ale lui 2007
"Sumele implicate au fost de natura sa
determine deprecierea semnificativa a monedei nationale, cresterea deficitului
bugetar si a deficitului de cont curent. Iar intervalul redus in care au fost
cheltuite aceste sume conduce la suspiciuni cu privire la justificarea si
legalitatea operatiunilor efectuate", adauga Iordan Anghel, presedintele
Sectiei control financiar ulterior din Curtea de Conturi.
Este vorba de clasicele achizitii, absolut
necesare, de autoturisme, mobila si bunuri de folosinta indelungata. In alte
cazuri este vorba de cunoscutele mecanisme – achitarea unor lucrari/servicii
supraevaluate sau care nu au fost executate; incredintarea directa a lucrarilor,
fara licitatie, alegerea unor societati care aveau datorii la stat sau care
declarau pe proprie raspundere ca nu au datorii, fara sa mai fie verificate.
Centrul incurajeaza cheltuielile heirupiste
Asemenea operatii se realizeaza sub motivul
nevoii de operativitate, pentru ca banii sa nu fie pierduti.
De altfel, un asemenea comportament este
motivat chiar de guvern, care aloca grosul sumelor de bani in teritoriu chiar in
ultima parte a anului.
Potrivit ultimului raport public al Curtii
de Conturi, cheltuielile bugetare operate de la bugetul de stat, in ultimul
trimestru al anului 2006, au totalizat circa 38 la suta din valoarea
cheltuielilor operate in intregul an. O alta statistica arata ca, in decembrie
2006, au fost cheltuite cele mai multe fonduri, reprezentand peste jumatate din
nivelul cheltuielilor efectuate in intregul semestru.
Peste un an insa, cheltuielile heirupiste
din teritoriu aveau sa depaseasca toate recordurile.
Audit sau control?
In forma aflata acum in dezbatere in
parlament, noua lege pentru reglementarea Curtii de Conturi pune un accent mai
mare pe activitatea de audit, in detrimentul celei de control. "Romania nu
cred ca este pregatita in acest moment pentru aceasta schimbare", spune
presedintele Curtii de Conturi, Dan Drosu Saguna. Auditul se incheie de obicei
prin recomandari, care, experienta arata, nu "sensibilizeaza" autoritatile
autohtone. Atributiile Curtii de Conturi au fost deja amputate, in urma cu
cinci ani fiind desfiintate instantele (procurori si judecatori) de pe langa
Curte.
