ANALIZA Ce regiuni vor prospera si ce regiuni vor saraci dupa descentralizare (II)

Reforma sistemului administrativ, prin descentralizare si regionalizare isi va lasa amprenta asupra evolutiei economice, politice si sociale a Romaniei in ansamblu, dar mai ales la nivelul comunitatilor. Totusi, decidentii momentului au lasat in plan secund studierea acestor efecte, pentru calcule politice contextuale si interese de grup restrans. Business24 iti prezinta o analiza a potentialului de dezvoltare a noilor unitati administrative, bazata pe situatia sociala, economica si politica din teritoriu.

Pe langa unitatile administratrive deja impamantenite - comune, orase si judete, Romania va fi impartita in regiuni administrative, cu independenta decizionala si financiara sporita. Primul pas al reformei este descentralizarea, adica cedarea unor atributii ale Guvernului catre administratiile judetene si locale si a resurselor financiare necesare gestionarii lor. Dupa ce va fi implementata aceasta etapa, la orizontul anului 2014, vor fi legiferate si noile regiuni administrative, probabil in 2015, dupa modificarea Constitutiei.

Nimeni nu neaga faptul ca se impune o reforma care sa amelioreze ineficienta administratiei romanesti: lipsa intelegerii specificului si a nevoilor locale de catre decidentii de la centru, reactia intarziata, blocajele institutionale, birocratia stufoasa etc. Insa ce trebuie sa schimbam pentru a obtine o administratie supla si functionala? Ultimii care pot raspunde sunt chiar decidentii politici, in conditiile in care proiectul, elaborat de Guvern cu usile inchise, ofera solutii mai curand baronilor locali, decat cetatenilor. In ultimele luni, lupta politica pentru controlul noilor regiuni a eclipsat dezbaterea publica.

Iata insa ca realizarea reformei devine tot mai sigura, dupa ce liderii politici din cadrul USL au ajuns, in aceasta saptamana, la un consens in privinta proiectului de regionalizare.

ANALIZA Politicienii ti-au decis soarta. Afla in ce regiune vei trai si cum te afecteaza descentralizarea (I)

Descentralizare, regionalizare, dar banii?

Potentialul de dezvoltare al noilor regiuni administrative, in functie de climatul economic si politic

S-a stabilit lista atributiilor care vor fi alocate administratiilor locale si faptul ca vor fi suplimentate si resursele financiare prin adaugarea unei anexe la legea bugetului. In spiritul lipsei de transparenta care a dominat acest proiect, nu se stie inca si cat de mare va fi independenta financiara a administratiei locale, desi aspectul reprezinta elementul esential in procesul de descentralizare.

Daca resursele financiare alocate nu vor acoperi necesarul pentru gestionarea noilor institutii, toata aceasta "reforma" se transforma doar intr-o fuga de responsabilitate a Guvernului, care poate arunca in haos administratia romaneasca, este de parere lectorul universitar in Politici Publice, Vasile Ostaciuc. Daca va creste insa independenta financiara, paradigma dezvoltarii locale se va modifica, mai remarca profesorul. Mai exact, dupa descentralizare, cand resursele nu vor mai fi impartite omogen de puterea centrala, managementul administratiei locale va avea un impact mult mai mare asupra dezvoltarii economice si, in final, asupra nivelului de trai al locuitorilor.

Si acum exista diferente importante de dezvoltare la nivel local, insa ele se vor accentua dupa reforma, sustine analistul economic Mircea Cosea. Mai exact, regiunile care nu si-au exploatat potentialul economic, din cauza unui numar de factori, precum lipsa de profesionalism a liderilor sau monopolizarea mediului de afaceri de catre grupuri de interse ale baronilor locali, vor deveni si mai vulnerabile. Pe de alta parte, regiunile care obtin deja performante, au mai multe sanse sa profite de pe urma modificarilor, prin eliminarea alocarilor bugetare pe criterii de clientelism politic.

Tabelul de mai jos prezinta concluziile unei analize a Societatii Academica din Romania, asupra disparitatilor existente intre regiunile de dezvoltare, in crestere accentuata in ultimii ani.

Evolutia disparitatii regionale a regiunilor de dezvoltare

Capitala nu va mai trage dupa ea provincia

Tabelul ne confirma ca orasul Bucuresti reprezinta motorul economiei nationale, indicele de dezvoltare fiind de peste doua ori mai mare fata de media nationala, Mai mult, el de afla si peste media europeana, potrivit Eurostat. Regiunea Bucuresti-Ilfov produce circa 25% din totalul economiei nationale.

Asadar, cu sau fara descentralizare si regionalizare, Capitala si judetul Ilfov vor atrage in continuare investitii. Odata cu descentralizarea insa, Capitala va pastra o buna parte din banii pe care ii produce, dar care erau repartizati, pana acum, in zonele mai putin dezvoltate ale tarii.

Regiunile de la granita de vest vor beneficia in continuare de avantajul infrastructurii rutiere

Capitala este urmata, la o diferenta importanta de regiunea Vest. In orasul Timisoara si in proximitatea sa, s-a format o comunitate puternica de oameni de afaceri italieni. Mai exact, in zona activeaza circa 5000 de firme italienesti, mai ales in sectorul manufacturier.

Industria care s-a format aici si mai ales avantajul geografic al zonei - aproape de infrastructura rutiera din vestul Europei, ofera premisele necesare unei evolutii foarte bune in viitor, apreciaza analistul Mircea Cosea.

Si regiunea Nord-Vest va profita in continuarea de proximitatea granitei cu Ungaria, de investitii importante si de o mentalitate a locuitorilor, inclinata catre dezvoltare. Totusi, noua regiune administrativa cu capiatala la Cluj-Napoca este supradimensionata si va face fata cu greu provocarilor din teritoriu.

Occidentul sprijina regiunile din centrul tarii

Media nationala este atinsa de regiunea Centru, care include orase precum Sibiu, Brasov si Tirgu-Mures. Dupa noua impartire administrativa, regiunea de dezvoltare va fi impartita in doua regiuni mai mici, cu capitale la Sibiu si Brasov.

Chiar si asa, in zona se afla importanti investitori din Germania si Ungaria, tari care au sustinut comunitatile de sasi si secui si care au contribuit la dezvoltarea regionala. In plus, nu putem omite performantele manageriale ale lui Klaus Iohannis, care a transformat Sibiul in cativa ani, dintr-un oras modest, intr-o "capitala europeana" declarata.

Pe de alta parte, tensiunile etnice din HarCov si-ar putea lasa amprenta pe ritmul de dezvoltare a regiunii care va fi gestionata de orasul Brasov.

Spaima nationala a "instrainarii" terenurilor reprezinta sansa Olteniei, Munteniei si Baraganului

Regiunile Oltenia si Muntenia vor mai ramane in sah cativa ani, din cauza luptele politice. Cel mai important baron local din sud este chiar Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei si liderul neoficial al baronilor din tara. In Vrancea mai exista un pol de influenta, iar in Oltenia nu s-a detasat deocamdata un lider proeminent, comenteaza Mircea Cosea.

Industria din cele trei regiuni a fost distrusa in perioada de tranzitie, Craiova si Pitesti dispunand, in momentul de fata, de cele mai importante investitii, ambele in domeniul auto.

"Sudul tarii n-a reusit sa elimine elementele de dezvoltare specifice secolului al XIX-lea. Mentalitatea populatiei si educatia raman in urma, n-au avut norocul unor lideri locali mai 'luminati', iar vocatia agricola nu e pusa in valoare", este de parere Mircea Cosea.

In lipsa unei administratii peformante, sansa zonei ramane agricultura, iar relaxarea conditiilor de achizitie a terenurilor agricole, din 2014, poate oferi un impuls economic acestei zone a tarii, care este marcata de saracie, dupa cum arata si indicii de dezvoltare.

In schimb, daca nu se va realiza o strategie de dezvoltare pe termen lung, sudul tarii va suferi puternic, in urma procesului de descentralizare, deoarece aceste regiuni nu produc suficient pentru a creste nivelul de trai.

Moldova trebuie sa-si intoarca fata spre Rusia

O alta regiune subdezvoltata, dar cu potential este Moldova. Baronii locali nu au profitat insa de avantajul geografic al regiunii, care permite o dezvoltare a relatiilor comerciale cu Republica Moldova, dar si cu Rusia, considera analistul economic.

"Iasiul nu si-a descoperit inca menirea, de a face legatura cu economiile Republicii Moldova si Rusiei, mai ales. In schimb, industria este subtire, iar traditionalele centre universitare se destrama", observa Mircea Cosea.

Dobrogea, o regiune penala

Dobrogea va reprezenta, de asemenea, o noua regiune administrativa, in urma "lobby-ului" sustinut de influentul primar Radu Mazare. Regiunea se bucura de nenumarate resurse economice - portul Constanta si turismul de pe litoral si din Delta Dunarii, industriile specifice etc. Mai mult, dupa descentralizare, administratia locala va prelua si controlul asupra porturilor fluviale.

In ciuda tuturor acestor oportunitati deosebite, zona nu exceleaza in bunastare, iar descentralizarea are toate sansele sa intareasca mafia locala.

"Dobrogea ramane cea mai problematica regiune, din cauza intereselor care vor aluneca, cel mai probabil, intr-un registru penal, zona nu se va putea dezvolta la potentialul ei", crede analistul economic.

In incheiere, Mircea Cosea mai trage un semnal de alarma. Experienta tarilor europene arata ca zonele care inregistreaza performante peste medie au tendinta de a lupta pentru o descentralizare cat mai mare, pana la federalizare, astfel incat sa isi maximizeze productia locala. Daca intr-un stat centralizat, ricul cresterii disparitatilor economice este mai mic, descentralizarea favorizeaza crearea unor superzone economice, care se vor instraina tot mai mult de spiritul national.