Harta unei regionalizari politice. Cum s-a ajuns de la 8 la 10 regiuni

Regionalizarea Romaniei, cel mai important proiect administrativ din ultimele doua decenii, se transforma intr-un camp de lupta al baronilor locali. Astfel, cele opt regiuni de dezvoltare, stabilite in 1998, s-au inmultit in noua schema a impartirii teritoriale, in urma presiunilor politice din teritoriu.

Harta noii impartiri admnistrative a Romaniei va numara 10 regiuni, potrivit ultimelor declaratii ale premierului Victor Ponta. Regiunea Centru se imparte in doua, astfel incat si Sibiu, si Brasov sa devina capitale regionale, iar din regiunea Sud-Est se desprind judetele Constanta si Tulcea, care vor forma regiunea Dobrogea.

"Este, intr-adevar, o victorie a puterii locale. Regionalizarea este unul dintre cele mai complicate si delicate proiecte din 1990, avand elemente sociale, economice, culturale, lucruri care greu se fixeaza pe un teritoriu. Pana in prezent insa, aceasta conceptie a lipsit definitiv, criteriile de regionalizare sunt cu totul altele, bazate pe interese politice: 'toti baronii locali sa fie multumiti, sa ramanem in continuare lideri politici'", a comentat analistul economic, Mircea Cosea.

Harta celor opt regiuni de dezvoltare, stabilita in 1998

Cum a impacat USL "capra si varza" in regiunea Centru

Frictiunile din USL pe tema alegerii capitalei regiunii Centru au fost rezolvate prin impartirea unitatii teritoriale in doua: judetele Alba, Sibiu si Hunedoara cu capitala la Sibiu si judetele Brasov, Mures, Covasna si Harghita, cu capitala la Brasov.

Initial, Brasovul (controlat de PSD) era orasul favorit pentru titlul de capitala a regiunii Centru, insa primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a luptat cu toate armele. Mai exact, vicepresedintele PNL a recunoscut, in februarie, ca unul dintre motivele pentru care a intrat in partid este aducerea capitalei regionale la Sibiu: "Cu certitudine imi garanteaza ca pot sa discut cu oamenii care iau aceste hotarari. Asta nu inseamna automat ca punctul meu de vedere este luat in seama", a spus Iohannis, care a adaugat ca va face tot ce poate pentru ca Sibiu sa devina capitala regiunii.

Dragnea i-a strecurat si lui Mazare o regiune: Dobrogea

Surse guvernamentale spuneau inca din iunie, ca ministrul Dezvoltarii Regionale, Liviu Dragnea, vrea sa modifice harta celor opt regiuni administrative pentru a crea regiunea Dobrogea, special pentru primarul Constantei, Radu Mazare.

Motivul nu ar fi nici apartenenta politica si nici vreo presupusa prietenie intre Dragnea si Mazare, ci din contra, tensiuni care s-ar fi lasat cu negocieri dure, "avantajul" fiind de partea primarului Constantei.

"Nu se pune problema unei suparari. Din contra, Dragnea mi-a promis ca ne va ajuta in proiectul de regionalizare. Din ce am discutat, Dobrogea s-ar califica pentru a noua regiune pe harta Romaniei, formata doar din judetele Constanta si Tulcea. Nu este o decizie luata, dar din punctul meu de vedere ar fi cea mai corecta. Tulcenii si constantenii se aseamana foarte mult, dar ce treaba avem noi cu Galati sau cu Vrancea?", a declarat atunci edilul din Constanta.

Cine pierde la regionalizare

Pana in acest moment, marii perdanti ai procesului de regionalizare sunt liderii bucovineni, care au cautat diverse argumente in ultimele luni, pentru crearea regiunii Bucovina, cu capitala la Suceava.

Mai intai au sustinut respectarea regiunilor istorice in noua impartire teritoriala a Romaniei, apoi au gasit un nou cusur regiunii Nord-Est, cu capitala la Iasi: este prea mare.

"Nu e vorba despre regiunile istorice, trebuie sa privim din perspectiva economica. Reglementarile NUTS prevad ca o regiune sa aiba pana in trei milioane de locuitori. Afecteaza accesul la fonduri europene", a declarat presedintele CJ Suceava, Catalin Nechifor.

Totusi, ideea este contrazisa de analisti. Nomenclatura europeana a unitatilor teritoriale pentru statistici (NUTS) prevede ca populatia unei regiuni sa cuprinda intre 800 de mii si trei milioane de locuitori, in timp ce regiunea Nord-Est cuprinde circa 3,6 milioane de oameni. Intr-adevar, nerespectarea normelor europene in privinta impartirii teritoriale poate conduce la un blocaj al accesului la fonduri pentru dezvoltarea regionala, insa nu este cazul Romaniei, deoarece cele opt regiuni sunt agreate la nivelul UE, asigura fostul ministru al Fondurilor Europene, Leonard Orban:

"In momentul de fata, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov (care depaseste nivelul mediu de dezvoltare la nivel european), toate celelalte regiuni beneficiaza de maxim sprijin din partea UE, indiferent de dimensiune. Pentru exercitiul financiar 2014-2020, au fost alocate sumele maxime".

Si edilii din judetele Braila, Galati si Buzau sunt foarte nemultumiti, potrivit liderului PSD Braila, Gheorghe Bunea Stancu, pentru ca baronul vrancean Marian Oprisan (PSD) ar fi reusit sa impuna orasul Focsani pentru titlul de capitala regionala.

De asemenea, Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, ar fi dorit ca regiunea Bucuresti-Ilfov sa fie extinsa, prin integrarea judetelor Giurgiu si Calarasi, insa propunerea lui nu s-a bucurat de sustinere.