Pericolele descentralizarii unei administratii fanariote

In ajunul definitivarii proiectului de descentralizare a administratiei romanesti, mai multe voci ale societatii civile avertizeaza asupra riscurilor pe care le presupune varianta de lege propusa de Guvern. Cel mai mare pericol este cresterea nivelului de coruptie, prin crearea unor conflicte de interese intre autoritatile locale si institutiile descentralizate. De asemenea, nu sunt de neglijat nici riscurile de a pierde fonduri importante la buget, in urma haosului pe care il va genera procesul de reorganizare.

Ultimele discutii pe marginea proiectului de descentralizare au fost purtate miercuri, in cadrul sedintei de guvern, iar saptamana viitoare, initiativa legislativa va fi prezentata in fata Parlamentului, pentru aprobare prin angajarea raspunderii Guvernului.

In cel de-al doisprezecelea ceas, mai multe organizatii care reprezinta societatea civila taxeaza lipsa de transparenta care a urmarit tot acest proiect pe care USL insista sa il implementeze in timp record.

"In expunerea de motive a proiectului de lege, se sustine ca principiile ce stau la baza proiectului de lege 'au fost supuse spre dezbatere publica nationala'. Aceste principii nu sunt insa reflectate nicaieri in documente, iar Sectiunea a 7-a din expunerea de motive dedicata 'Activitatilor de informare publica privind elaborarea si implementarea actului normativ' nu este completata. Avand in vedere ambitia intrarii in vigoare a acestei legi la 1 ianuarie 2014, este cu atat mai pregnanta lipsa transparentei, cu cat la nivelul cetatenilor nu a existat o campanie de informare care sa obisnuiasca cetatenii cu schimbarile ce ii vor afecta direct", se arata intr-o scrisoare deschida inaintata priemierului Victor Ponta si vicepremierului Liviu Dragnea, de un grup de ONG-uri.

Conflicte de interese intre institutiile publice

Unele institutii care vor fi descentralizate, precum Agentia pentru Protectia Mediului, se vor afla in grav conflict de interese, mai anticipeaza reprezentantii societatii civile.

"Agentiile pentru Protectia Mediului (APM) au in atributii monitorizarea indicatorilor privind calitatea vietii si a masurilor necesare pentru imbunatatirea acestora, precum si avizarea proiectelor din punct de vedere al impactului asupra mediului. Trecerea acestor structuri in subordinea autoritatilor publice locale, pe care, practic, APM-urile ar trebui sa le controleze, inseamna un adevarat atentat asupra mediului, cu consecinte greu de cuantificat asupra sanatatii populatiei", avertizeaza cei de la Coalitia pentru Mediu.

Exemplele cu maxim potential de propagare sunt cele referitoare la monitorizarile factorilor de mediu care intra in sarcina APM-urilor si care trebuie respectati de catre autoritatile locale. Astfel, calitatea aerului este in prezent monitorizata si raportata de catre APM-uri mai departe, la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, care, la randu-i, raporteaza Ministerului Mediului, iar acesta Comisiei Europene. Raportarea are drept scop imbunatatirea, acolo unde este cazul, a calitatii aerului din localitati. Nerespectarea standardelor monitorizate de catre APM-uri poate duce la sanctionarea, inclusiv financiara, a autoritatilor publice locale care le finanteaza si care numesc conducerea.

"Ne putem astepta, intr-adevar, la conflicte de interese. Avem un guvern de care oamenii sunt nemultumiti din cauza coruptiei, in conditiile in care asupra lui exista totusi multe presiuni, fiind monitorizat atent de mass-media si de institutiile externe. In cazul autoritatilor locale, nu exista aceste presiuni", a explicat lectorul universitar in Politici Publice, Vasile Ostaciuc.

Pierderi la bugetul de stat

Lipsa unor studii de impact pune in pericol bugetul de stat, mai avertizeaza semnatarii scrisorii.

"Expunerea de motive retine un singur impact al acestui proiect si anume 'se apreciaza ca proiectul va avea un impact social pozitiv', pentru ca urmareste 'favorizarea dezvoltarii comunitare echilibrate, cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene, crearea unei viziuni de dezvoltare in acord cu prioritatile locale, precum si reducerea birocratiei prin eliminarea paralelismelor institutionale si reducerea distantelor administrative'. Toate aceste 'efecte' sunt nejustificate de date sau de motivari concrete; in cel mai bun caz, data fiind absenta unui studiu de impact, acestea sunt doar aspiratii", au subliniat organizatiile petitionare.

In schimb, este amintit recentul exemplu concret al reorganizarii ANAF, care a fost facuta in aceeasi graba, si care a dus la nerealizarea tintei de venituri in lunile august si septembrie cu 2,6 miliarde de lei, respectiv la o prognoza de nerealizare, cumulata pentru perioada august-decembrie 2013, de 3,8 miliarde lei.