Regionalizare. Cat ne-ar putea costa ambitiile politice ale catorva baroni locali

Joi, 19 Septembrie 2013, ora 13:40
3407 citiri
Regionalizare. Cat ne-ar putea costa ambitiile politice ale catorva baroni locali
Klaus Iohannis (PNL) si Radu Mazare (PSD), primarii care au obtinut de la Ponta promisiunea infiintarii unor regiuni dedicate

Printre obiectivele majore ale proiectului de regionalizare administrativa se numara imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene, insa asa cum este el conturat acum, ar putea bloca accesul la finantare europeana pe o perioada de un an si jumatate.

Planurile premierului Victor Ponta, de a creste la 10 numarul de regiuni poate bloca finantarea UE, in conditiile in care Romania si-a facut programarea pentru opt regiuni in exercitiul financiar 2014-2020. Semnalul de alarma este tras de Directorul executiv al Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est, Constantin Apostol, iar afirmatiile lui sunt sustinute si de fostul ministru al Fondurilor Europene, Leonard Orban.

"Romania si-a facut programarea pe opt regiuni. Nu putem merge pe alta. Nu putem sta pe loc un an sau doi ani pana se stabilesc noile regiuni, a declarat Apostol.

Si Leonard Orban avertiza, in primavara, in cadrul unei dezbateri organizata de Reprezentanta Comisiei Europene la Bucuresti, asupra riscurilor pe care le aduce o modificare a hartii regiunilor de dezvoltare. El mentiona ca "varianta cu costurile cele mai mici" pentru Romania o reprezinta "pastrarea actualelor regiuni de dezvoltare". In caz contrar, nu vom mai putea utiliza fondurile europene pe o perioada de pana la un an si jumatate.

In plus, Leonard Orban mai atrage atentia asupra unui aspect. In cazul in care se vor forma regiunile Dobrogea si Sibiu, Programul Operational Regional nu se va mai putea descentraliza, deoarece in noile regiuni formate nu exista structuri pentru gestionarea fondurilor europene, precum Agentiile de Dezvoltare Regionala din actualele opt regiuni de dezvoltare.

"POR este cel mai performant la nivel national, insa este necesara descentralizarea, deoarece la nivel regional altfel identifici oportunitatile. Pe de alta parte, desi e necesara, ea nu trebuie facuta decat atunci cand structurile regionale sunt bine pregatite. Daca in momentul de fata exista o structura asezata pentru opt regiuni, sa cresti la 10 regiuni, inseamna timp, eforturi, formarea unor echipe suplimentare", a declarat Leonard Orban pentru Business24.

Cum s-a ajuns de la opt la 10 regiuni

Regionalizarea Romaniei, cel mai important proiect administrativ din ultimele doua decenii, se transforma intr-un camp de lupta al baronilor locali. Astfel, cele opt regiuni de dezvoltare, stabilite in 1998, s-au inmultit in noua schema a impartirii teritoriale, in urma presiunilor politice din teritoriu.

"Este, intr-adevar, o victorie a puterii locale. Regionalizarea este unul dintre cele mai complicate si delicate proiecte din 1990, avand elemente sociale, economice, culturale, lucruri care greu se fixeaza pe un teritoriu. Pana in prezent insa, aceasta conceptie a lipsit definitiv, criteriile de regionalizare sunt cu totul altele, bazate pe interese politice: 'toti baronii locali sa fie multumiti, sa ramanem in continuare lideri politici'", a comentat analistul economic, Mircea Cosea.

Harta noii impartiri admnistrative a Romaniei va numara 10 regiuni, potrivit ultimelor declaratii ale premierului Victor Ponta. Regiunea Centru se imparte in doua, astfel incat si Sibiu, si Brasov sa devina capitale regionale, iar din regiunea Sud-Est se desprind judetele Constanta si Tulcea, care vor forma regiunea Dobrogea.

Harta celor 10 regiuni administrative, confirmate pana la aceasta data

Cum a impacat USL "capra si varza" in regiunea Centru

Frictiunile din USL pe tema alegerii capitalei regiunii Centru au fost rezolvate prin impartirea unitatii teritoriale in doua: judetele Alba, Sibiu si Hunedoara cu capitala la Sibiu si judetele Brasov, Mures, Covasna si Harghita, cu capitala la Brasov.

Initial, Brasovul (controlat de PSD) era orasul favorit pentru titlul de capitala a regiunii Centru, insa primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a luptat cu toate armele. Mai exact, vicepresedintele PNL a recunoscut, in februarie, ca unul dintre motivele pentru care a intrat in partid este aducerea capitalei regionale la Sibiu: "Cu certitudine imi garanteaza ca pot sa discut cu oamenii care iau aceste hotarari. Asta nu inseamna automat ca punctul meu de vedere este luat in seama", a spus Iohannis, care a adaugat ca va face tot ce poate pentru ca Sibiu sa devina capitala regiunii.

Dragnea i-a strecurat si lui Mazare o regiune: Dobrogea

Surse guvernamentale spuneau inca din iunie, ca ministrul Dezvoltarii Regionale, Liviu Dragnea, vrea sa modifice harta celor opt regiuni administrative pentru a crea regiunea Dobrogea, special pentru primarul Constantei, Radu Mazare.

Motivul nu ar fi nici apartenenta politica si nici vreo presupusa prietenie intre Dragnea si Mazare, ci din contra, tensiuni care s-ar fi lasat cu negocieri dure, "avantajul" fiind de partea primarului Constantei.

"Nu se pune problema unei suparari. Din contra, Dragnea mi-a promis ca ne va ajuta in proiectul de regionalizare. Din ce am discutat, Dobrogea s-ar califica pentru a noua regiune pe harta Romaniei, formata doar din judetele Constanta si Tulcea. Nu este o decizie luata, dar din punctul meu de vedere ar fi cea mai corecta. Tulcenii si constantenii se aseamana foarte mult, dar ce treaba avem noi cu Galati sau cu Vrancea?", a declarat atunci edilul din Constanta.

#10 regiuni, #fonduri europene regionalizare , #Regionalizare