Regionalizare. Liderii maghiari toaca bugete locale pe un referendum pentru zone etnice de dezvoltare. Vezi regiunile

Liderii etnicilor maghiari sustin in continuare organizarea unui referendum pentru redesenarea hartii regiunilor de dezvoltare ale Romaniei, desi se contureaza sanse minime de aplicabilitate ale unui astfel de demers. Mai mult, adversarii politici acuza ca singurul scop al unei astfel de initiative, care va lasa bugetul local fara cateva sute de mii de lei, este cel electoral.

UDMR a lansat in luna septembrie ideea organizarii unui referendum in sase judete din tara, pentru consultarea populatiei cu privire la regionalizare, mai exact, pentru infiintarea regiunilor Mures, Covasna si Harghita cu capitala la Targu-Mures si Bihor, Salaj si Satu Mare, cu capitala la Oradea.

Conducerea judetului Covasna a decis, saptamana trecuta, organizarea, in data de 8 decembrie, a unui referendum care va costa bugetul local 300.000 de lei. In cadrul acestui demers, cetatenii judetului vor fi consultati cu privire la oportunitatea formarii unei regiuni de dezvoltare formata din judetele Covasna, Harghita si Mures, cu sediul central la Targu-Mures.

Hotararea a fost adoptata cu 26 de voturi pentru si patru impotriva, respectiv cu voturile "pentru" ale consilierilor UDMR, ai Partidului Civic Maghiar si Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania si opozitia reprezentantilor USL. De asemenea, prim-vicepresedintele PDL Covasna, Liviu Comaneci, sustine ca autoritatile judetene irosesc banul public pentru organizarea unui referendum pe tema reorganizarii regiunilor, care nu va avea nici o finalitate.

"Covasna si Harghita se numara printre cele mai sarace judete din tara, salariile sunt mici, nu este industrie, nu sunt locuri de munca, nu se pot sustine singure. Solutia cea mai buna e sa fim intr-o regiune cu judetul Brasov, iar autoritatile ar trebui sa se concentreze pe dezvoltarea judetului si cresterea nivelului de trai al locuitorilor. Eu cred ca referendumul pe care vrea sa il organizeze Consiliul Judetean inseamna bani cheltuiti degeaba, pentru ca nu vad finalitatea acestui demers", a spus Liviu Comaneci.

Totusi, proiectul este sustinut de 35.000 de covasneni, care au semnat pentru organizarea referendumului, sustine Tamas Sandor, presedintele CJ Covasna.

Muresul spune ca rezultatele referendumului ar fi nule din punct de vedere juridic

Celelalte judete implicate in proiectul UDMR nu au reactionat pana acum, iar Consiliul Judetean Mures a respins categoric o astfel de propunere, argumentand prin faptul ca este inutila, deoarece un referendum local nu poate modifica o lege de interes national.

"In primul rand, organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala este de interes national si nicidecum de interes local. Din acest punct de vedere, si daca am organiza un astfel de referendum, acesta ar fi inutil. Or, administratia publica locala a judetului Mures nu va adopta un act normativ care sa duca la inutilitate. Pentru ca in lege se spune foarte clar cum trebuie sa fie adoptate hotararile de Consiliu, ca sa fie utile cetatenilor, nicidecum inutile", a declarat Ciprian Dobre, presedintele CJ Mures.

El a mai spus ca este "o chestiune de logica elementara", dar si "o chestiune de tehnica legislativa", intrucat niciodata, printr-o hotarare de consiliu judetean nu se poate schimba o lege organica.

"Banuiesc ca este vorba de un demers politic si nimic mai mult. Oportunitatea unui astfel de referendum - nu poate avea loc, intrucat un act inutil nu poate fi oportun. Pe cale de consecinta, inutilitatea unui demers administrativ atrage inoportunitatea, de plano (...) Daca in Covasna si Harghita consiliile respective vor adopta o astfel de hotarare, ea fiind nelegala, va fi considerata ca atare", a subliniat Dobre.

Cum ar putea fi validat un referendum pentru modificarea regiunilor de dezvoltare

Asadar, dincolo de discutiile privind oportunitatea modificarii hartii regiunilor de dezvoltare, care au fost aprobate inca din anul 1998 de Uniunea Europeana si care au deja o infrastructura functionala pentru atragerea fondurilor europene, una dintre conditiile necesare pentru succesul unui astfel de referendum este caracterul national.

In urma celor mai recente modificari aduse legii fundamentale, "cetatenii care initiaza organizarea referendumului trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative".

Articolul constitutional mai stipuleaza, prin celelalte alineate ale sale, ca presedintele Romaniei sau cel putin 250.000 de cetateni cu drept de vot pot cere poporului sa-si exprime vointa, prin referendum, cu privire la probleme de interes national, cu exceptia celor referitoare la revizuirea Constitutiei, initierea referendumului fiind aprobata de catre Parlament, prin hotarire, cu votul majoritatii membrilor sai. De asemenea, referendumul este considerat valabil daca la acesta participa cel putin 30% din numarul persoanelor inscrise in listele electorale.