Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

REGIONALIZARE. UDMR isi ascunde ambitiile etnice in spatele unor argumente economice subtiri

REGIONALIZARE. UDMR isi ascunde ambitiile etnice in spatele unor argumente economice subtiri


In prag de regionalizare, liderii UDMR readuc in discutie propriul proiect cu 16 microregiuni, care alatura judetele Mures, Harghita si Covasna. Sustin ca proiectul nu este facut dupa criterii etnice, dar argumentele economice invocate sunt demontate de statistici: Harghita si Covasna sunt printre cele sarace judete din Romania.

"Noi credem ca actualele regiuni de dezvoltare nu si-au atins scopul, cum este el definit de reglementarile europene, de a reduce decalajele dintre regiuni si din cadrul lor. Credem ca proiectul cu opt regiuni ar fi o greseala foarte mare", a declarat Attila Zoltan Cseke, deputat UDMR.

Parlamentarul considera ca Romania ar trebui impartita in regiuni compuse din cel mult 3-4 judete, fata de 5-6 cate numara in prezent cele opt regiuni din proiectul promovat de USL.

UDMR a realizat inca din 2009 un proiect legislativ, care vizeaza crearea a 16 microregiuni si cinci macroregiuni fara personalitate juridica. Microregiunea cu numarul 14 este formata din judetele Covasna, Harghita si Mures adica Tinutul Secuiesc, si alaturi de judetele Bihor, Satu Mare si Maramures formeaza macroregiunea cinci, colorata in rosu pe harta sub forma unui triunghi cu baza catre granita Ungariei. Documentul a fost adoptat de Senat in 2010, dar se afla inca la Camera Deputatilor, forul decizional in acest caz.



Cseke argumenteaza nevoia unor regiuni mai reduse ca suprafata, prin faptul ca acestea ar inregistra performante economice mai bune.

"Cele mai mici doua regiuni de dezvoltare - Bucuresti-Ilfov si regiunea Vest (n.r. formata din judetele Timis, Caras-Severin, Huneadoara si Arad) sunt singurele care s-au dezvoltat economic in mod continuu, peste media Romaniei", explica deputatul UDMR.

Intra-devar, statisticile confirma ca disparitatile dintre regiunile de dezvoltare sunt in crestere, iar cele doua regiuni mai sus mentionate au inregistrat cele mai bune performante, in contrast cu celelalte, potrivit unui tabel din cadrul raportului Societatii Academice Romane, din 2013.



Teoria lu Cseke este insa contrazisa de analisti: "N-are nicio legatura, pentru ca nu conteaza suprafata, ci concentarerea unitatilor de productie si de creare a valorii adaugate. Timisoara este o regiune speciala, cu investitii italiene foarte mari, are acces la alte piete", sustine Cosea.

Harghita si Covasna in procente

Proiectul UDMR ar pune pe harta Romaniei Tinutul Secuiesc, format din judetele Mures, Harghita si Covasna. Doar ca Harghita si Covasna impreuna nu ating valoarea cu care judetul Mures contribuie la bugetul de stat.



Daca judetul Mures a contribuit, in 2011, la bugetul de stat cu 202 milioane de euro, Harghita a cotizat cu 106 milioane de euro, iar Covasna cu 75 de milioane de euro.

In contextul in care ministrul Finantelor Daniel Chitoiu a facut recent precizari cu privire la o descentralizare fiscala dupa regionalizare, cele doua judete mai sarace ar "capusa" financiar Muresul.

"Avem in vedere descentralizarea atributiilor ministerelor si institutiilor de la nivel national catre regiuni, apoi descentralizarea finantarilor care se realizeaza acum la nivel national, schimbarea sistemului fiscal actual, pe trei trepte: impozite si taxe care se vor colecta la nivel local, impozite si taxe care se vor colecta la nivel regional si cele care se vor colecta la nivel national", a afirmat Daniel Chitoiu.

Si presedintele Traian Basescu a subliniat recent faptul ca in scenariul in care Harghita si Covasna ar ajunge sa se autosustina si sa se dezvolte numai cu banii pe care ii produc local, ar fi o "catastrofa", devenind cele mai sarace judete din Europa.

"S-ar baga singure intr-o gaura a saraciei"

Nu stim inca ce cota i-ar reveni fiecarei paturi administrative, insa putem lua un scenariu fictiv in care banii din taxe si impozite ar ramane, in totalitate, pe mana regiunilor si autoritatilor locale: Harghita si Covasna ar beneficia mai mult in cadrul unei regiuni mai extinse cu judete mai instarite.

In cazul microregiunii 14, un bugetul regional s-ar ridica la 383 de milioane de euro, fiecarui buget revenindu-i 128 de milioane de euro, cu mult peste veniturile inregistrate de Harghita si Covasna in acest moment.

In cazul regiunii Centru (formata din Mures, Harghita, Covasna, Brasov, Alba si Sibiu), bugetul regional s-ar ridica la aproape un miliard de euro, revenindu-i fiecarui judet 164 de milioane de euro, cu 40 de milioane de euro mai mult (peste jumatate din veniturile Covasnai, in prezent) decat in primul caz.

Totusi, Cseke nu este convins, el sustinand ca Harghita si Covasna nu vor beneficia de pe urma prosperitatii judetelor din regiune.

"Nu exista o legatura stransa de coeziune economica intre judetele din interiorul regiunilor de dezvoltare. In Transilvania, intre Bihor si Bistrita-Nasaud nu exista nicio legatura, intre Harghita si Alba, la fel. In plus, ultimii cinci ani arata ca Brasovul, din punct de vedere economic, s-a mentinut pe primul loc. Diferenta dintre Brasov si Alba, cel mai sarac judet din regiune, era de 22% la sfarsitul anilor '90, insa clasamentul s-a schimbat. Acum ultimul judet este Covasna, iar diferenta fata de Brasov este de 55%", a aratat deputatul UDMR.

Declaratii recente ale presedintelui Traian Basescu contrazic ipoteza parlamentarului. Basescu explica discrepanta economica dintre Harghita, Covasna si celelalte judete din jur, printr-o politica defectuoasa sustinuta de liderii maghiari. El a subliniat ca in aceste doua judete a fost promovata o politica locala de primire numai a firmelor din Ungaria, iar rezultatul a fost ca au venit "tot felul de SRL-uri de astea cu 500 de dolari" care nu au ajutat la dezvoltarea zonei.

Pe de alta parte, analistul Mircea Cosea pune abordarea UDMR pe seama unei sperante in finantare externa: "Ei spera ca saracia evidenta isi va gasi sprijin economic din Ungaria, altfel nu vedem de ce s-ar baga singuri intr-o gaura de saracie".



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 4553 ori