Cum am trait sfarsitul democratiei

Adevarata "marte neagra" a democratiei romanesti a fost una suprarealista, in care s-a intamplat ceea ce majoritatea se astepta sa se intampla, dar ce multi sperau ca va putea fi evitat in ultimul moment.

Sa fim seriosi, indiferenta Puterii fata de protestele masive de strada din ultima perioada ne-a aratat de acum cateva zile ca majoritatea PSD-ALDE nu se incurca de o reactie civica fara precedent a societatii romanesti.

De la declaratiile sfidatoare ale lui Tariceanu si pana la neimplicarea cu accente mitomane a lui Dragnea in discutii, totul sugera ca Guvernul compus din oameni din esaloanele inferioare ale partidelor va merge pana la capat.

Modul in care Cabinetul Grindeanu a ales sa faca acest lucru spune si el multe.

Ordonanta de urgenta privind modificarile Codurilor Penale nu s-a aflat pe ordinea de zi si nici macar pe ordinea suplimentara a sedintei de guvern, fiind introdusa de ministrul Justitiei, Florin Iordache, in ultima clipa. Iar adoptarea ei a fost anuntata de acelasi Iordache, cu o voce tremuranda, dar cu o atitudine mai mult decat obraznica, aproape de miezul noptii!

Despre efectele ordonantei care redefineste abuzul in serviciu si dezincrimineaza favorizarea infractorului s-a tot scris si discutat, asa ca nu mai reiau argumentele aici. Cine a dorit sa se informeze a avut cu siguranta o multime de posibilitati s-o faca. Si nu-s putini cei care au aflat ce inseamna acest act al Guvernului.

Daca exista un lucru bun din toata aceasta rusine nationala, ei bine acest lucru este atitudinea civica. Eu nu-mi amintesc ca vreodata, in Romania, mii de oameni sa iasa in strada spontan pentru a protesta fata de o lege destul de abstracta pana la urma, care tine mai mult de principiile statului de drept decat de interesul direct al fiecarui individ.

La ora 23:00, ministrul Justitiei anunta adoptarea ordonantei, iar la miezul noptii sunt deja mii de oameni in fata sediului Guvernului, cu alte mii pe drum.

Asta intr-o seara de marti, marea majoritate a celor care au protestat urmand a merge la job peste numai cateva ore. S-a protestat pasnic, in ciuda unor incercari destul de evidente de a provoca incidente, oamenii au strigat ce si-au dorit sa strige, iar dupa cateva ore s-au indreptat spre casa.

Ramane pentru istorie acest episod, un exercitiu de demnitate al poporului roman, care reactioneaza in fata nedreptatii din proprie initiativa.

Ma tem insa ca aceasta trezire a constiintei civice vine mult prea tarziu. Adoptarea o ...citeste mai departe despre "Cum am trait sfarsitul democratiei" pe Ziare.com