Dosarul Timisoara, o explicatie pentru OUG 13?

Ceea ce dosarul Timisoara scoate la iveala nu e doar un mare caz de coruptie, ci o imensa caracatita si chiar un mod de functionare a statului.

Si nu este vorba doar despre jefuirea sistematica a patrimoniului unui oras, cu un prejudiciu total gigantic - 40 de milioane de euro, ci si despre strivirea unor oameni obisnuiti, alungati din case de o masinarie complexa alcatuita din functionari ai primariei, pana la cel mai inalt nivel, de magistrati de toate felurile si alti puternici ai urbei.

Cazul nu e greu de inteles. Potrivit Legii 112/1995, chiriasii din casele nationalizate aveau dreptul sa cumpere imobilele in care locuiau daca aveau contracte de inchiriere semnate inainte de intrarea in vigoare a legii.

Ei bine, in loc sa cumpere ei, au cumparat "persoane influente in mediul social din municipiul Timisoara, care nu au avut calitatea de chiriasi la data intrarii in vigoare a Legii 112/1995 si care, prin urmare, nu aveau nici un drept sa dobandeasca respectivele imobile.

Functionarii din cadrul Primariei Timisoara au vandut in mod fraudulos imobilele persoanelor in cauza, la preturi modice (...) desi cunosteau ca respectivele dispozitii nu aveau nici o aplicabilitate in privinta acelor persoane", spune comunicatul DNA.

Cate imobile? Aproape o mie in total, mai precis 967. Cat timp? Aproape 20 de ani, din 1996 pana in 2015, transpartinic. Cine sunt notabilitatile beneficiare? Interlopi locali, dar si procurori, judecatori, politisti cointeresati astfel sa inchida ochii. Si inchisi au fost, chiar daca se pare ca au existat de-a lungul timpului reclamatii, chiar daca presa, mai ales cea locala, a scris repetat despre aceste afaceri, nu s-a intamplat nimic.

Imi este imposibil sa cred ca nimeni, niciun organ de ancheta din Timisoara, nu a stiut nimic despre aceasta retea care a pus practic stapanire pe centrul orasului.

Ochii s-au deschis insa in momentul in care DNA s-a autosesizat si dosarul a intrat pe mana procurorului Jean Uncheselu (poate nu e intamplator nici faptul ca dosarul este la structura centrala a DNA). Luate casa cu casa separat, cazurile nu ar fi fost de competenta DNA, dar procurorul Uncheselu le-a anchetat integrat, ca ansamblu, ca retea, exact asa cum erau, si astfel cazul a devenit unul nu de mare, ci de imensa coruptie. Abuz in serviciu in forma continuata, cu incalcarea Legii 112.

Dupa autosesizare, procurorul Uncheselu a avut de studiat, din informatiile mele, in jur de 30 de mii de documente, a audiat sute de ...citeste mai departe despre "Dosarul Timisoara, o explicatie pentru OUG 13?" pe Ziare.com