Romania, dupa protestele din ultimele saptamani

Ce putem spune cu oarecare certitudine? Ca amplele manifestatii de protest din ultimele saptamani nu au provocat modificari semnificative in adancime.

Traseul institutional al Ordonatei 13 s-a incheiat odata cu votul de respingere din Camera Deputatilor. Nu putem spune insa care vor fi consecintele politice pe termen lung.

In Piata Victoriei protestul ar putea continua o vreme in forme tot mai eterate, dar daca nimic altceva nu se va petrece, se va reinstaura o aparenta normalitate. Spunem aparenta, deoarece tensiunea va continua sa existe si va fi intretinuta de fortele de opozitie pe toate canalele.

A devenit clar pentru toti ca presedintele Iohannis a renuntat la definitia pe care o dadea mandatului prezidential pe vremea in care se delimita categoric de stilul agresiv al predecesorului sau.

Dar, asa cum am aratam inca de pe atunci, era putin probabil ca noul presedinte sa ramana in cadrele initiale, caci Constitutia insasi este aceea care stimuleaza copios conflictul dintre cele doua ramuri ale puterii executive. Functia presedintelui este echivoca, aratam atunci, "caci el este seful statului, fara sa fie seful Guvernului, este membru al unui partid si nu poate face totusi politica partizana dupa ce a fost ales. Iata doua situatii care risca sa creeze conflicte dintre cele mai puternice".

Astazi nimeni nu-si mai pune intrebari, ci pur si simplu se aliniaza in formatie de lupta dupa configuratia deja trasata. Dar putem presupune ca despre alegeri anticipate nu se va vorbi prea curand, deoarece dupa trei saptamani de demonstratii nu s-a schimbat mare lucru in preferintele electorale.

Nu avem la dispozitie foarte multe date, dar ne putem orienta dupa un sondaj de opinie recent, care a si fost popularizat pe foarte multe platforme media. Este vorba despre un sondaj realizat de ISSPol, intre 7 si 11 februarie, la comanda a doua organizatii neguvernamentale, Centras si Geeks for Democracy. La intrebarea "Daca s-ar organiza alegeri anticipate in perioada urmatoare cu ce partid ati vota?" aflam ca 31% ar vota cu PSD, 17% cu PNL, 7% cu USR, 2% cu ALDE, 1% cu PMP etc., iar nehotaratii ar reprezenta 41%.

Sa observam insa ca procentele sunt calculate din totalul esantionului, ceea ce inseamna ca procentele pe care le-ar obtine la vot partidele ar fi, de fapt, cu totul altele. Cu aproximatie, s-ar putea presupune ca PSD se invarte in jurul a 50%, mai mult sau mai putin, dar imposibil de precizat in acest stadiu.

Directorul ISSPol, Alexandru ...citeste mai departe despre "Romania, dupa protestele din ultimele saptamani" pe Ziare.com