Autostrada Transilvania, intr-o noua etapa mai ieftina si mai eficienta

Autoritatile promit ca autostrada Transilvania va intra intr-o noua etapa, mai putin costisitoare si mai eficienta, dupa sapte ani in care a finalizat doar 10% din traseu si a incasat peste un miliard de euro, informeaza Mediafax.

Contractul pentru constructia autostrazii a fost semnat in decembrie 2003, cand premierul de la acea data, Adrian Nastase, afirma ca proiectul reprezinta cea mai mare investitie realizata vreodata in Romania si una dintre prioritati pentru urmatorii ani.

Lucrarile pentru cei 415 km dintre Brasov si Bors erau programate sa inceapa in trimestrul al treilea al anului 2004 si sa fie finalizate pina in 2012, la un cost evaluat la 2,2 miliarde euro.

Dar inca de la inceput, inainte de a porni lucrarile, au aparut controverse politice referitoare la modul prin care statul a atribuit contractul companiei Bechtel.

Primele pozitii critice au fost formulate de catre reprezentantii PNL, partid aflat in opozitie la acea data. PNL a acuzat Guvernul ca incalca legea achizitiilor publice si a cerut publicarea contractului.

In replica, Nastase a spus ca decizia luata in privinta autostrazii a reprezentat un moment istoric care va marca pozitiv viitorul Romaniei.

El spunea ca proiectul este dezvoltat intr-o maniera transparenta, solida si pe termen lung, care va evita coruptia sau suspiciunile de mituire.

Declaratiile premierului au fost sustinute de ambasadorul SUA de la acea data, Michael Guest.

Schimbul de replici a fost continuat de Traian Basescu, presedinte PD la vremea respectiva, si ministrul Transporturilor, Miron Mitrea.

Primul a afirmat ca decizia de a construi autostrada este una gresita, intrucat nu se afla pe un culoar european important, iar Mitrea a raspuns ca liderul PD "trebuie sa invete putina meserie".

In plina disputa pe scena politica, Bechtel incepe in vara lui 2004 lucrarile la primele tronsoane (Suplacu de Barcau-Bors si Campia Turzii-Gilau), iar oficialii companiei afirmau ca in 2008 acestea vor fi finalizate.

Prezent la eveniment, Nastase a spus ca autostrada reprezinta "un proiect ambitios, care se deruleaza avand un partener credibil si solid, compania americana Bechtel".

Doar ca termenul nu a fost respectat, compania americana reusind sa termine un singur segment (Campia Turzii-Gilau), si asta abia in 2010.

La finele anului 2004 vine la putere alianta PNL-PD. Noul Executiv, condus de Calin Popescu Tariceanu, decide sa verifice daca atribuirea fara licitatie a contractului este in acord cu legislatia europeana. Guvernul a mai solicitat ca o serie de prevederi ale contractului sa fie renegociate.

Una dintre aceste prevederi reglementa modul de decontare a sumelor achitate pentru realizarea proiectului si stipula ca statul sa plateasca Bechtel, in intervalul 2004-2007, suma de 250 de milioane de dolari, pe care compania urma sa-i justifice doar dupa finalizarea autostrazii, respectiv in 2012.

In primavara lui 2005, Bechtel incetinea ritmul lucrarilor din lipsa de fonduri, iar noul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, anunta renegocierea clauzelor contractului, dupa ce a constatat ca pretul stabilit pentru materiale si lucrari este, in unele cazuri, de cinci ori mai mare decat costul mediu de pe piata romaneasca.

Astfel, lucrarile au fost intrerupte. Negocierile cu noul Guvern au fost incheiate abia la finele anului 2005, cand Dobre anunta ca serviciile de proiectare au fost transferate de la Bechtel la CNADNR si ca firma constructoare va primi in fiecare an un avans de cel mult 30% din valoarea anuala a lucrarilor, suma care va fi justificata la sfarsitul anului.

Alte cateva luni de intarziere au fost acumulate pana cand noua forma a contractului cu Bechtel a fost aprobata, in februarie 2006, astfel ca lucrarile au fost reluate la mijlocul anului.

Tot acest ping-pong intre Bechtel si autoritati a facut ca termenul de finalizare a proiectului sa fie amanat pentru 2013, din cauza intreruperii lucrarilor pentru un an.

Intre timp, la conducerea ministerului Transporturilor s-a instalat in 2006 Radu Berceanu, care a solicitat in vara companiei Bechtel "sa lucreze americaneste" si sa recupereze intarzierile.

In toamna aceluiasi an, Berceanu s-a declarat nemultumit de ritmul lucrarilor si a avansat ideea unui eventuale rezilieri a contractului.

Dupa intrarea Romaniei in UE, alianta PNL-PDL incepe sa se subrezeasca, iar Berceanu (PDL) a fost inlocuit la fruntea ministerului cu liberalul Ludovic Orban, care a cerut la randul lui reevaluarea costurilor pentru fiecare tronson.

La vizitele facute pe santier, atat premierul Tariceanu cat si ministrul Orban se declarau multumiti de stadiul lucrarilor, iar acesta din urma chiar a laudat mobilizarea de pe santierul Bechtel, spunand ca este cea mai buna din tara, in comparatie cu alte lucrari similare executate.

Cu toate acestea, lucrarile avansau greu, iar Bechtel reclama intarzieri la plata, la exproprieri si mutarea utilitatilor.

Pe parcursul anului 2007, fondurile pentru autostrada au fost insuficiente, iar compania a trimis notificari CNADNR prin care anunta incetinirea ritmului de lucru din cauza datoriilor. Prin OUG-uri, Guvernul a suplimentat de mai multe ori fondurile pentru Bechtel.

In primavara anului 2008, Tariceanu si Orban anuntau ca un prim sector de 25 km va fi inaugurat in acel an, asa cum a fost stabilit din 2004

In ciuda declaratiilor promitatoare facute de cei doi politicieni, tronsonul nu a fost inaugurat, iar CNADNR a dat vina pe Bechtel ca a facut greseli de proiectare si executie pe tronsonul Campia Turzii-Gilau, ceea ce a determinat alunecari de teren pe un segment de 36 de kilometri.

Dupa ce si acest incident a fost incheiat, la sfarsitul anului 2008 Bechtel sisteaza lucrarile pentru neplata si suspenda activitatea catorva sute de salariati. Un acord a fost negociat in ianuarie 2009 de reprezentantii Bechtel si Radu Berceanu, care intre timp a revenit in fotoliul de ministru al Transporturilor.

Partile au convenit sa renunte la avansul pentru lucrarile care vor fi efectuate in acel an, urmand ca platile sa fie efectuate lunar sau pe stadii de lucrari.

La 1 decembrie 2009, Emil Boc -proaspat instalat in functia de premier-, a taiat panglica, impreuna cu ministrul Radu Berceanu, pentru primii 42 de km, inaugurati la cinci ani dupa inceperea lucrarilor.

Anul urmator apare un nou scandal cu ITM Cluj, care a amendat firma americana pentru ca nu a pus la dispozitie documente necesare in cazul anchetei in care un muncitor a murit pe santier.

In acelasi timp, compania anunta ca incepe procedurile pentru concedierea colectiva a celor 1.900 de angajati din cauza datoriilor neplatite de catre stat.

ITM s-a opus concedierii colective si pana la urma Bechtel nu a mai concediat toti muncitorii si a preferat sa pastreze o parte dintre acestia.

Tot in 2010 Guvernul a convenit un alt grafic de esalonare a datoriilor si continuarea lucrarilor pe o portiune de 10,2 km din tronsonul Campia Turzii-Gilau si a viaductului de la Suplacu de Barcau-Bors.

A doua inaugurare a unui tronson al autostrazii a fost facuta in noiembrie 2010, de catre premierul Boc si cea care preluase intre timp portofoliul Transporturilor, Anca Boagiu.

Au fost lansati astfel inca 10 km din autostrada, la sase ani de la startul proiectului Bechtel finalizand tronsonul de 54 de km Campia Turzii-Gilau, adica putin peste 10% din traseul total.

Dupa ce si acest eveniment a fost consumat, americanii anunta din nou ca au in vedere concedierea a peste 800 de muncitori din cele 1.000 de persoane, din aceleasi cauze. Oamenii au incetat lucrul in luna ianuarie 2011.

Premierul Boc a dat mai multe asigurari de la inceputul anului ca lucrarile la autostrada vor continua si in acest an, sustinand ca exista buget pentru acest proiect.

"Ca prioritati sunt sectiunile Gilau-Nadaselu, din judetul Cluj, si Suplacu de Barcau, din judetul Bihor. in aceasta perioada exista, inca, negocieri avansate intre CNANDR si Bechtel, pentru stabilirea preturilor conform standardelor de cost si a graficului de plata, inclusiv discutarea problemelor restante", spunea Boc in februarie.

El a fost contrazis de Boagiu, care sustinea ca nu exista bani pentru proiect si ca prioritatea institutiei pe care o conduce o reprezinta proiectele cu finantare europeana, nu cele cu finantare de la bugetul de stat, cum este cazul Autostrazii Transilvania.

Negocierile anuntate la inceputul anului de Boc au fost finalizate abia in luna august, timp in care lucrarile au fost oprite.

Premierul a reafirmat importanta autostrazii, de mai multe ori, la fel ca Nastase in 2003, argumentand ca aceasta se conecteaza la drumurile din Ungaria.

"Autostrada Transilvania este extrem de importanta pentru aceasta parte de tara si stim cu totii cate beneficii poate sa ofere. Uitandu-ne numai la acest tronson de 54 de kilometri din judetul Cluj, putem vedea consecintele lui benefice, ca sa nu mai vorbim de legarea lui de celelalte autostrazi din Ungaria.

Autostrada Transilvania reprezinta o prioritate majora ale infrastructurii de transport din Romania", declara la Cluj, in urma cu o luna, Emil Boc.

Boagiu a anuntat miercuri seara ca in urma discutiilor partile au convenit reducerea costului la 6,9 milioane euro/km, cu circa 50% mai putin. Totodata, Bechtel va mai lucra doar pe doua tronsoane, statul fiind liber sa liciteze celelalte sase sectoare de drum amplasate spre Brasov.

Pana in prezent, Bechtel a primit 1,25 miliarde euro, iar conditiile actuale ale contractului vor urca valoarea acestuia la 3,8 miliarde euro.