Ce-am castigat si ce-am pierdut ?

Duminica, 26 Aprilie 2009, ora 23:34
5578 citiri
Ce-am castigat si ce-am pierdut ?

Valul de muncitori asiatici pe care il anticipam in urma cu numai cateva luni ca se va abate asupra Romaniei s-a spart deja. Forta de munca ieftina nu mai trebuie cautata in afara tarii, ci chiar inauntrul ei.

Prin luna noiembrie a anului trecut, guvernul Tariceanu punea la cale o strategie nationala pentru imigratie, sub imperiul « amenintarii » locurilor de munca de catre tot mai multi straini.

Se spunea in proiectul acestei strategii ca impactul imigrantilor nu va fi unul negativ, ci mai degraba benefic, atata vreme cat in acest fel se vor completa eventualele lipsuri pe piata fortei de munca, in contextul necesitatii sustinerii si dezvoltarii economiei nationale.

Dincolo de alte fantezii ale respectivei strategii, trist este ca guvernantii nostri nu simteau mirosul crizei nici in al doisprezecelea ceas. Ma rog, consecintele se vad.

Asa cum si-a dovedit profesionalismul si in previziunile privind cresterea economica sau evolutia cursului leu/euro, Comisia Nationala de Prognoza anticipa, pana in anul 2013, o infuzie de forta de munca straina in Romania de peste 300.000 de oameni, astfel incat procentul acestora in totalul locurilor de munca din Romania sa depaseasca 6%. Putea fi asta o amenintare pentru lucratorii autohtoni?

Iata ca, la nici trei luni, asiaticii nu numai ca nu ne invadeaza, dar au si inceput sa-si faca bagajele pentru a se intoarce in tarile lor de origine sau pentru a pleca inspre alte zari, in cautarea unui loc de munca.

Asadar, guvernul Boc nu mai are, cel putin din acest punct de vedere, o problema. Are insa o alta, derivata din ceea ce s-a intamplat in Romania ultimilor ani. Este vorba despre muncitorii romani plecati in strainatate, din care o parte se vor intoarce cu siguranta acasa unde vor gasi o situatie chiar mai rea decat inainte de a fi plecat.

Migratia fortei de munca este o caracteristica a acestor ani si nu de putine ori a fost luata ca o amenintare de catre tarile bogate. Romania nu s-a situat  niciodata serios de partea celor ce erau amenintati cu o invazie de muncitori straini.

Dimpotriva, noi am fost sursa de emigratie pentru multe tari europene, care, intr-adevar, si-au rezolvat problema dezvoltarii economice si cu ajutorul lucratorilor romani. Caci, noi nu am trimis in Europa doar « capsunari », ci si oameni cu o buna pregatire de specialitate.

Din acest punct de vedere tara noastra nu a avut decat de pierdut, mai ales in contextul favorabil al cresterii economice. Este adevarat, ne-am bucurat cativa ani de banii trimisi in tara, dar, iata, aceasta bucurie se dovedeste una temporara. Acum mai pierdem odata, caci intoarcerea acestor oameni ne surprinde din nou pe picior gresit.

De cealalta parte, prin prisma imigrantilor, iarasi nu am castigat mare lucru. Din China, din Bangladesh, Pakistan sau India, nu ne-au venit lucratori specializati. Dimpotriva. Ei au suplinit forta de munca in constructii si in industria textila, acolo unde se cerea mai mult mana de lucru ieftina decat calificata.

Salariile de mizerie care le-au fost oferite muncitorilor straini nici nu puteau schimba situatia. S-a spus adesea ca am fost preferati de catre imigranti doar ca tara de tranzit, avand avantajul ca suntem tara membra a Uniunii Europene.

Nu este deloc adevarat, caci putini dintre strainii veniti sa munceasca in Romania ar fi avut succes in vestul Europei. Dar asta este o alta poveste.

Cert este ca atata vreme cat acesti nevoiasi s-au oprit aici, au facut-o pentru simplu fapt ca le era ceva mai bine decat in tarile din care au venit. Acuma, intrebarea care se pune este daca am castigat ceva prin prezenta lor sau daca pierdem ceva prin plecarea lor ? Ca de fiecare data noi suntem nici in car, nici in caruta.

Fenomenul imigratiei nu a marcat aproape in nici un fel mersul economiei romanesti, pentru simplu motiv ca aceasta s-a infundat inainte de a lua un avant serios. Cele cateva zeci de mii de straini ce lucreaza sau au lucrat in Romania nu au lasat nici o amprenta aici.

S-au bucurat de prezenta lor cativa patroni de firme de constructii, care nu numai ca si-au acoperit deficitul de munca, dar au si avut posibilitatea sa faca fata presiunilor de cresteri salariale venite din partea muncitorilor autohtoni. In acelasi timp, in cazul disponibilizarilor muncitorilor straini, absolut nici un patron nu-si pune problema salariilor compensatorii, ca in cazul lucratorilor romani.

Imigrantii nu au apucat sa-si lase amprenta asupra pietei muncii din Romania, dar ar fi putut-o face daca nu intervenea criza economica. De abia atunci ne-am fi confruntat cu situatii ca cele din Marea Britanie, Elvetia sau Franta, care nu au renuntat la restrictii fata de forta de munca provenita din strainatate.

De partea cealalta insa, a problemei legate de muncitorii romani plecati in strainatate, carora nimeni nu le stie numarul real, vom pierde cu siguranta. Cel putin de doua ori. Odata, pentru ca nu am stiut sa-i folosim aici, unde puteau produce valoare pentru tara, si inca odata pentru ca o parte dintre acestia se vor intoarce in Romania ingrosand si mai mult numarul somerilor.

Din pacate, am convingerea ca vom « recupera » doar o mica parte din muncitorii calificati. Vor veni, cel putin in prima faza, cei care intra in categoria imigrantilor pe care i-am primit noi. Macar lor de-am avea ce le oferi.

 

Intra pe Biztube, primul video-portal de business din Romania, ce reuneste interviuri de marca cu greii din lumea afacerilor si stiri economice de ultima ora.

#criza, #forta, #job, #munca, #muncitori , #Editorial