Cucerim Europa cu furca si cu sapa

Joi, 03 Aprilie 2008, ora 00:42
4861 citiri
Cucerim Europa cu furca si cu sapa

Petre Roman a castigat pariul cu agricultura, Tariceanu face altul. Intre timp, aproape 40% din populatia tarii traieste la sate, din agricultura de subzistenta, pe care toate guvernele posdecembriste au abandonat-o din nestiinta sau din rea vointa.

Hotarat lucru, primul ministru

Tariceanu are viziuni fanteziste tot mai des. Explicabil, oarecum, daca

ne gandim la campania electorala in care au intrat deopotriva si politicienii

si ministrii cabinetului. Dupa ce a simtit economia cum duduie si nu

a tremurat in nici un fel in fata crizei ipotecare din Statele Unite,

primul ministru precede acum un viitor maret agriculturii Romaniei.

Pana in 2013, aceasta va fi a doua ca pondere in Europa, dupa agricultura

Frantei.

Cui nu i-ar placea o asemenea

perspectiva ? Altfel spus, coana Floare din Barbulesti sa se compare

cu monsieur Jacques, fermierul francez din Rhone, sa zicem. Nu mai tu

furca, nu mai tu grebla sau sapa, ci tractor cu aer conditionat, cositoare

electrica, apa pentru irigatii etc. Gata cu gospodariile de subzistenta

si intoarcerea la cooperativele de productie capitaliste, unde fermierii

sunt asociati si la castig si la pierdere.

Din punct de vedere al potentialului

agricol, Romania nu ar fi departe nici acuma de Franta. Cu circa 14

milioane de hectare teren agricol, din care vreo 10 hectare teren arabil

(suntem pe locul 5 in Europa din punct de vedere al suprafatei agricole

pe cap de locuitor), Romania are suficiente motive sa devina o forta

agricola. Legenda zice ca odata ar fi chiar fost, un fel de granar al

Europei, dar sa nu ne uitam la legende. Caci intre vrere si putere e

diferenta ca de la cer la pamant.

In ultimii 17 ani, statul a

pompat in agricultura, sub forma de subventii, vreo 6 miliarde de euro.

S-a schimbat cu ceva fata acestui sector economic in aceasta perioada ?

Si in Uniunea Europeana agricultura se bucura de cele mai mari subventii,

dar acolo se vad de la o posta rezultatele. Productivitatea la hectar

este de cateva ori mai mare decat in Romania, iar fermierii au un grad

de civilizatie comparabil, sau chiar mai bun, cu al oricarui orasean.

Sunt probleme si in agricultura tarilor europene, dar ele nu au absolut

nici o legatura cu cele ale taranilor romani. Iata una din marile diferente.

Ei au fermieri, noi avem tarani.

Ei, dupa viziunea domnului

prim ministru, acesti tarani vor face saltul de la Evul mediu tarziu

la capitalismul dezvoltat in numai 6-7 ani. Cum, nu stie nimeni. Romania

a devenit in ultimii ani un importator net de produse agricole, nu neaparat

pentru ca asa vor comerciantii, cum ni se sugereaza adesea, ci pentru

simplu fapt ca nu mai suntem in stare sa ne asiguram necesarul de consum

din productia proprie.

In cei mai buni ani agricoli, productia medie

la grau, de pilda, a fost, in Romania, de circa 2000-3000 de kilograme

la hectar. In Ungaria aceasta este de 4000 kg, in Franta de vreo 8000

kg. Aceeasi situatie o intalnim si la alte culturi. In domeniul zootehnic

stam oarecum mai bine, dar nu pentru ca am avea unitati moderne de crestere

a animalelor, ci pentru ca " tot romanul tine o uratanie " pe langa

casa. Or, in Romania aproape 40% din populatie traieste la sat.

De vreo cativa ani incoace

nici natura nu mai tine cu noi. Sistemele de irigatii mostenite de la

comunism erau proiectate pentru udarea a circa 3 milioane de hectare.

Nu s-a atins niciodata acest record, dar vreo 2,5 milioane de hectare

tot erau irigate. Acum, in cel mai fericit caz mai suntem in stare sa

irigam vreo 400 de mii de hectare. Cu costuri imense si pierderi pe

masura, caci lucrarile de intretinere a sistemului sunt sub orice critica.

Parcul de tractoare al Romaniei

numara circa 140 de mii de unitati, peste 80% avand durata de viata

depasita. Incarcatura este de circa 55 ha teren arabil/tractor fizic

?i de 100 ha/combin? in varf de campanie, fa?? de 12,7 ha/tractor

fizic, respectiv 79 ha/combin? in Uniunea European?. Nu a existat

niciodata in acesti an vreun program corect de sustine a innoirii parcului,

cu atat mai putin sisteme de finantare accesibile fermierilor. Mai nou,

ne facem iluzii cu privire la fondurile europene destinate agriculturii,

care s-ar ridica la cateva miliarde de euro pana in 2013. Credeti ca

vor avea acces la aceste fonduri taranii de la Cuca Macaii ?

Sunt multe problemele agriculturii

romanesti de subzistenta si nu ne ajunge spatiul pentru a le arata pe

toate. Este suficient insa sa spunem ca nici un guvern de dupa 1990

nu a stiut ce trebuie facut in acest sector. Sau nu a vrut sa faca.

Ce era asa greu sa punem bazele unor piete adevarate a produselor agricole,

sau o piata funciara functionabila, lucruri care nici macar nu ne costau

multi bani ? Asa se face ca in momentul de fata asistam la adevarate

paradoxuri in domeniul comertului cu cereale. Nu am avut productie de

grau nici pentru consumul propriu, dar avem disponibilitati de export.

Caci, aici jocurile le fac smecherii si nu fermierii, care de abia isi

incropesc banii pentru viitoarea productie agricola.

Asadar, ne-am propus sa-i ajungem

din urma pe europeni si sa ne plasam in imediata vecinatate a francezilor.

Cu vacile noastre, cu caii nostri si cu sapa fara mapa. E un fel de

renastere din propria cenusa. Sigur ca vorbele sunt si ele bune la ceva,

numai ca ne-am cam saturat de ele. Nu stim, domnul prim ministru, sa

scoatem agricultura din subdezvoltare. Sau, cine stie, poate nu vrem.

Un articol de Alexandru Moldovan.