Magistratii dau cu statul de pamant

Dupa aceea a urmat decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a obliga Ministerul Finantelor la plata a peste 353 mii lei, pentru aceleasi drepturi ce revin magistratilor.

In paralel cu respectivele decizii s-a trecut si la actiuni de intrerupere a actului de judecata, ocazie cu care am inteles, in sfarsit, ca justitia nu este demult o a doua sau a treia putere in stat, ci o putere exact in afara, sau deasupra statului.

Performanta inegalabila a magistratilor de a centra si a da cu capul in acelasi timp, nu poate fi  atinsa de nici o alta clasa socio-economica din Romania.

La o prima vedere, conflictul izbucnit intre clasa magistratilor si guvernul Romaniei (reprezentat de Ministerul de Finante si de Ministerul Justitiei) este un simplu conflict de munca, asa cum a fost si cel dintre guvern si profesori, sau dintre guvern si functionarii publici. In realitate insa, galceava despre care facem vorbire este cu totul altceva.

Daca profesorii, de pilda, au ca forma de protest intreruperea cursurilor, magistratii nu doar protesteaza, ci pun guvernul direct cu botul pe labe. Un razboi total, pe care, paradoxal, tot ei il arbitreaza.

« Va aratam noi cine suntem », este deviza sub care s-au inrolat in lupta judecatorii din Romania, aceeasi privilegiati care condamna oameni de 80 de ani la inchisoare corectionala, elibereaza infractori periculosi pe motivul ca nu sunt un pericol public sau dau sentinte care se dovedesc ulterior total eronate (vezi procesele de la CEDO).

Dar sa nu ne aruncam naduful inca de la inceput pe clasa magistratilor, caci si ei sunt facuti din acelasi aluat ca noi. Pentru un drept castigat trebuie sa te lupti pana la capat, indiferent cum ai reusit sa-l obtii.

Sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, de 50%, a fost obtinut de magistrati inca din anul 1997, fiind eliminat in anul 2000 de catre guvernul Isarescu. Cum era de asteptat, magistratii nu au cedat la impulsurile de contabil ale guvernatorului BNR si au contestat decizia pe motivul ca o ordonanta de urgenta nu poate fi deasupra unei legi organice.

Fara a intra in prea multe amanunte, trebuie sa amintim doar ca membrii Curtii Constitutionale s-au pronuntat in doua randuri asupra conflictului constitutional dintre autoritatea executiva (guvern) si cea judecatoreasca in defavoarea celei din urma.

Acest lucru nu a contat prea mult insa, caci din 2001 si pana in 2008 aproape 90% din personalul din sistemul judiciar a obtinut recunoasterea si acordarea drepturilor salariale (a se citi sporuri) prin hotarari judecatoresti executorii si definitive. Ar fi fost culmea ca tocmai cei ce isi judecau cauza sa ia decizii defavorabile lor.

Va reamintesc ca, in toamna anului trecut, la a treia rectificare bugetara a Cabinetului Tariceanu, Ministerului Justitiei i-au fost acordate aproape 200 de milioane de euro, exclusiv pentru plata drepturilor salariale "castigate prin sentinte judecatoresti de catre magistrati". Pe atunci insa, aveam o crestere economica de peste 7%.

Criza care macina bugetul Romaniei in anul acesta nu intereseaza in nici un fel puterea judecatoreasca, care nu renunta nici in ruptul capului la ceea ce pretinde ca i se cuvine.Altfel spus, or fi, n-or fi bani pentru pensii, pentru sanatate sau armata, pentru infrastructura si incurajarea sectorului productiv, magistratii isi vor partea.

Acuma, ca sa fim sinceri pana la capat, obraznicia magistratilor nu se putea manifesta in toata splendoarea ei daca guvernul stia cum sa procedeze. Dar, domnul Pogea crede ca este suficient sa intoarca buzunarele bugetului pe dos, pentru a se vedea ca sunt goale, ca toata functionarimea sa-l inteleaga si sa accepte taierile de sporuri.

Ei, daca unii dintre bugetari au mai priceput ca nu-i de unde, in schimb, magistratii o spun raspicat : noi nu cedam.

Va las pe dumneavoastra sa decideti daca au dreptate sau nu. Eu nu pot decat sa aduc in atentie cateva date puse la dispozitie de Ministerul Justitiei, care spun ca in doar doi ani (2006-2008) au fost platiti aproape 156 milioane euro, catre magistrati, numai in urma hotararilor judecatoresti date, evident, tot de catre ei.

Si ar mai fi de achitat inca aproape 300 de milioane de euro, doar ca sa se ajunga cu plata la zi. Ce vine de aici incolo nici nu mai conteaza, caci ministerul si-a epuizat deja fondurile alocate in acest scop.
Ei si ? Unde-i lege nu-i tocmeala, ne invata magistratii.

Pentru guvern insa, lucrurile sunt extrem de complicate. Presupunand ca se vor gasi bani pentru acordarea restantelor catre magistrati si pentru mentinerea in continuare a sporurilor de-a dreptul  nesimtite obtinute de acestia, de ce nu ar avea aceleasi pretentii si celelalte categorii bugetare ?

Ca de stres si suprasolicitare neuropsihica sufera toti bugetarii, de la un capat la altul. Sporuri, prime de vacanta, prime de a nu avea curajul sa se duca in mediul privat, trebuiesc acordate, caci asa zice legea, sau legile facute special pentru privilegiatii statului.

Guvernul Boc este depasit total de situatie, chiar daca multe din respectivele pomeni nu i se datoreaza. El trebuie sa le plateasca insa, pentru ca nu stie cum sa le contracareze. Cand incalci o lege esti pedepsit, cu atat mai mult cu cand il atingi la buzunar tocmai pe cel pus sa o aplice.

Asadar, razboiul declansat de catre magistrati are toate sansele sa se sfarseasca in favoarea lor. Cine plateste ? In nici un caz guvernul Boc, sau ministrul justitiei, ci noi toti. Macar pentru atata am merita o justitie adevarata, dar, cum bine stim, fereasca Dumnezeu sa ajungem la mana ei.