Miliardarii americani au pus ochii pe aurul de la Rosia Montana

Dupa 11 ani, proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montana, al companiei Rosia Montana Gold Corporation primeste un nou impuls. Trei miliardari americani ar putea avea un cuvant greu de spus in problema deblocarii lucrarilor de exploatare.

Va mai amintiti de Rosia Montana  si de aurul motilor ? De disputele interminabile pe marginea exploatarii acestor resurse ? Ei, se pare ca in noua conjunctura economica, aurul si argintul de aici nu mai pot sta multa vreme ascunse sub pamant.

Este suficient sa invocam un singur argument : cotatiile internationale ale aurului, devenit in momentul de fata cea mai sigura investitie. Uncia de aur a ajuns la 900 dolari. La Rosia Montana se estimeaza ca ar exista vreo opt milioane de uncii, si vreo 1600 de tone de argint. Doar aurul ar valora, la pretul amintit, peste sapte miliarde de dolari. La demararea lucarilor de explorare de la Rosia Montana, valoarea estimata a zacamintelor nu depasea trei miliarde de dolari. La mai mult decat dublu, oare la ce sa ne asteptam ?

Pretul aurului a atras ca un magnet miliardarii lumii, specializati in lovituri de forta tocmai in momente de criza. George Soros, pana acum un oponent al proiectului de la Rosia Montana, John Paulson, care a impuscat aproape patru miliarde de dolari doar dintr-un plasament inteligent in cazul crizei « subprime » din America si Thomas Kaplan, un partener de afaceri al celor doi, au intrat in actionariatul companiei canadiene Gabriel Resources, cea care detine licentele de exploatare ale aurului de la Rosia Montana.

John Paulson a intrat in actionariatul Gabriel Resources (pachetul este de 20%), prin intermediul fondului de investitii ce-i apartine, Paulson &CO. George Soros i s-a alaturat indirect, prin intermediul companiei Newmont Mining (compania ocupa a doua pozitie in lume, in domeniul exploatarii aurului), iar Thomas Kaplan, fost partener a lui Soros in compania de minerit Apex Silver (detinatoarea unor importante mine de argint in Bolivia) a intrat si el in actionariatul Gabriel Resources cu o participatie de aproximativ 20%.

Toate aceste achizitii au fost facute pe parcursul anului trecut, cand actiunile Gabriel la Bursa din Toronto au scazut de la circa 6 dolari/titlu, la 1,5-2 dolari. Din nou geniul speculativ al celor trei miliardari si-a dovedit eficienta. Nu fara sprijinul nostru, desigur. Blocarea de catre Ministerul Mediului a Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului si a celor doua autorizatii de siguranta a barajelor de la Rosia Montana par a fi principala cauza a scaderii actiunilor Gabriel Resources.

Si nu intamplator, schimbarea guvernului de la Bucuresti si pozitia pro Rosia Montana a actualei coalitii sunt deja argumente pentru o reapreciere a actiunilor Gabriel Resources si, in final, pentru demararea lucrarilor de exploatare a zacamintelor aurifere de la Rosia Montana.

Din partea celor trei miliardari americani ne putem astepta oricand la presiuni, indirecte desigur, pentru aprobarea autorizatiilor necesare.
Este foarte interesanta, in context, pozitia manifestata recent de George Soros, care dupa ce, initial, a negat o intalnire cu un reprezentant al companiei canadiene, acum recunoaste ca acest lucru s-a intamplat, dar ca discutiile s-au rezumat la gasirea unei « solutii constructive » pentru Rosia Montana.

O nuanta de care trebuie sa tinem cont cu siguranta avand in vedere pozitia de pana acum a miliardarului american de origine ungur.
Sa revenim insa la Rosia Montana. Primul semnal favorabil canadienilor a fost dat de Curtea de Apel Bucuresti, care a decis ca Ministerul Mediului sa emita in cel mai scurt timp avizele necesare construirii celor doua baraje de la Rosia Montana.

Noul ministru al mediului, Nicolae Nemirschi, nu a zis inca nici da, nici ba, dar nu prea are loc de intors. Legea de interzicere a cianurilor, initiata de senatorii Kovacs Eckstein Peter si Gheorghe Funar, a fost blocata in Parlament tocmai de catre reprezentantii actualei coalitii de guvernamant. A mai fost, asadar, inlaturata o piedica. Nici Uniunea Europeana nu este, se pare, in favoarea unei asemenea legi.

Intre timp, compania mixta, care urmeaza sa exploateze zacamintele de la Rosia Montana (Rosia Montana Gold Corporation) a achizitionat circa 80% din proprietatile aflate in zona de impact. Mai mult, reprezentantii companiei spun ca au investit  inclusiv in tehnologia necesara uzinei de preparare, unele instalatii fiind deja terminate. Una peste alta, se anticipeaza ca toate cheltuielile necesare extragerii celor opt milioane de uncii de aur si 1600 tone argint nu vor depasi suma de 1,5 miliarde dolari.

Ce mai afacere, nu-i asa ? Investesti, sa zicem, doua miliarde, dar castigi sapte. Totusi, spre deosebire de contractul de concesiune semnat de statul roman cu firma, tot canadiana, Sterling, pentru exploatarea unor zacaminte de hidrocarburi din Marea Neagra, contractul de concesiune de la Rosia Montana prinde si statul roman, prin intermediul companiei Minvest Deva, cu o cota parte din actiuni, respectiv 20%. Cel putin teoretic, din valorificarea aurului Apusenilor, statul romana ar incasa si el vreun miliard si jumatate de dolari. E mult, e putin ?

Vom afla cat de curand ce se va intampla cu aurul de la Rosia Montana. Dar asa cum se prefigureaza lucrurile este greu de crezut ca va mai sta multa vreme sub pamant. Soros si Paulson nu prea stiu sa piarda. Cat priveste statul roman, asta-i alta poveste.

Reamintim principalele aspecte economice ale zacamintelor aurifere de la Rosia Montana, concesionate pentru 25 de ani, cu posibilitatea de prelungire, companiei Rosia Montana Gold Corporation: circa opt milioane de uncii de aur,si peste 1600 tone de argint. Acesta presupune exploatarea aurului in cariere de suprafata, anticipandu-se exctractia a circa 13-16 milioane tone minereu anual, pe o perioada de 17 ani.

Studiile facute arata ca la o tona de minereu excavat se va obtine in jur de 1-1,5 grame de aur si 7,5 grame de argint. Costurile totale ale proiectului se vor ridica la 2,1 miliarde dolari, in conditiile in care veniturile totale generate de proiect vor fi de peste 7 miliarde dolari.

Platforma ANOFM pentru activitățile casnice este în funcțiune. Plata prin tichete aduce asigurări sociale și de sănătate prestatorilor

Ministerul Muncii a anunțat deschiderea platformei ANOFM prin care beneficiarii de servicii ocazionale în gospodărie pot plăti prestatorii de servicii prin tichetele pentru activități...

SUA sunt cel mai mare producător mondial de petrol de șase ani consecutivi. În 2023 au doborât recordurile privind producția

În timp ce în Uniunea Europeană statele membre reduc producția de petrol și gaze naturale pentru a îndeplini țintele de mediu, Statele Unite ale Americii au fost în 2023 cel mai mare...