Paradoxurile hotiei: cand consumul scade, pretul trebuie sa creasca

Reducerea productiei la marii consumatori industriali a coborat  preturile la energia electrica din Romania la cele mai scazute niveluri, prin comparatie cu restul burselor europene. Situatia nu convine producatorilor, care incearca din rasputeri sa ne impuna preturi mai mari.

In cartile de istorie ale perioadei comuniste, referirea la criza economica din 1929-1933 era ilustrata, intre altele,  printr-o masina plina cu bidoane de lapte, din care un om arunca de zor. Era o criza de supraproductie, iar pentru a tine preturile sus, burghezo-mosierimea din Romania prefera sa arunce laptele in camp decat sa-i scada pretul.

Nici nu exagerau prea mult comunistii, in manualul de istorie, caci aceste lucruri s-au intamplat nu numai in Romania, ci in majoritatea tarilor afectate de criza. Asta nu inseamna ca, preturile la produsele manufacturate si la servicii nu au scazut totusi.

Dupa mai bine de 70 de ani de la marea criza, obiceiul pare sa se repete in Romania, unde nu numai ca nu asistam la o scadere a preturilor, ci suntem amenintati chiar cu o crestere a acestora. Ministrul agriculturii, Ilie Sarbu, anunta triumfal, ca dupa aprobarea ordonantei privind bunele practici in retail vom asista la o scadere a preturilor la produsele alimentare de 30 de procente. Evident, lucru asta se va produce undeva prin luna aprilie, cand da si coltul ierbii si apare si loboda pe piata.

In replica la afirmatiile ministrului Sarbu, reprezentantii companiilor de retail (marile magazine) au incercat sa ne aduca la realitate, spunand ca aceste preturi nu numai ca nu vor scadea, dar s-ar putea chiar sa creasca, pentru simplu motiv ca multe produse provin din import iar leul s-a devalorizat puternic in fata euro.  Pe cin" sa crezi, vorba poetului ?

Acum, ce-i drept, in Romania orice este posibil. Regulile pietei libere, pe care tot mai multi nostalgici o blameaza, spun ca atunci cand cererea se contracta si preturile scad. Nu mai departe, putem sa luam ca exemplu pretul petrolului. Atata vreme cat cererea era extrem de ridicata, pretul a luat-o razna de-a dreptul. Cand cererea a inceput sa scada, pretul s-a prabusit si el.

Pentru a-l mentine, totusi, la niveluri acceptabile, tarile exportatoare reduc sistematic productia. Nu arunca titeiul in camp, asa cum se intampla cu laptele din manualele de istorie, dar nici nu suprasatureaza piata, caci pretul ar scadea si mai mult. Acest tip de reglaje nu sunt valabile insa si in Romania.

Sa sarim de la alimente la energie electrica si gaze naturale, doua produse care ocupa o pozitie extrem de importanta in cosul de consum al romanilor. La gaze, cei doi mari distribuitori (Distrigaz Sud si E.ON Gaz) cer tarife mai mari inca din toamna anului trecut. Nu conteaza ca pretul titeiului a pierdut peste doua treimi, ei o tin una si buna ca gazele trebuie sa fie mai scumpe.

A venit, mai nou, randul celor din sistemul energetic sa-si menajeze afacerile, desi in acest domeniu situatia se prezinta oarecum diferit.
De bine de rau, piata energiei electrice in Romania a inceput sa functioneze. Facem, desigur exceptie de contractele « baietilor destepti ». Aceasta piata blamata din toate partile a inceput sa dea un pr?t real la energia electrica.

Pe fondul reducerii drastice a consumului, in ultimele trei luni, acesta a scazut cu 9,6%, pretul a scazut si el. Tranzactiile in Piata pentru Ziua Urmatoare (SPOT) de la bursa OPCOM au dus la un pret mediu al energiei de 137,11 lei (32,02 euro)/Mwh, fata de 197,45 lei (53,23 euro)/Mwh, in aceeasi perioada a anului trecut. Desi acest lucru nu se vede inca in factura consumatorilor, mai devreme sau mai tarziu, pretul pietei libere nu va mai putea fi ignorat. Facem precizarea ca evolutia preturilor nu este altceva decat un raspuns la cererea si oferta din piata.

Ei bine, pana sa avem noi, consumatorii, energie electrica mai ieftina, mai intai va trebui sa avem una mai scumpa. De ce ? Pentru ca asa doresc producatorii si distribuitorii de energie, alarmati puternic de scaderea cererii, respectiv a ofertei. Concluzia este ca, respectivii operatori pretind, nici mai mult nici mai putin, ca energia trebuie sa fie mai scumpa deoarece ei au costuri fixe, iar reducerea cererii le creeaza si pierderi.

De cand lumea, sau de cand exista economie de piata, cine produce scump nu vinde,sau vinde mai putin. De ce ar trebui consumatorul sa plateasca ineficienta producatorului ? Raspunsul este simplu : pentru ca traim in Romania.

In celelalte tari europene, produsele alimentare s-au ieftinit deja considerabil, odata cu scaderea cererii. A inceput si energia sa aiba acelasi trend, datorita reducerii consumului. La noi e taman pe dos. Scade consumul, trebuie sa creasca pretul. Sistemul de generare a energiei electrice se afla inca in proprietatea statului. Cel de distributie s-a privatizat, dar intre unii si altii s-a clocit o combinatie chitita sa traga de pe consumator cat se poate de mult.

Adica de pe noi. Statul, care are o autoritate de reglementare in domeniu nu misca un deget, de teama de a nu scufunda si mai mult producatorii, pe care nu i-a stiut gestiona. Circul este valabil in multe domenii ale activitatii economice din Romania, caci politicienii s-au ferit de pietele functionale ca dracu de tamaie. Pai, atunci de unde sa fure ? Asadar, sa nu va surprinda ca nu peste multa vreme o sa platim si mai mult la energie, desi vom consuma tot mai putin.