Pentru gazele din import platim printre cele mai mari tarife din Europa. La benzina am depasit deja multe tari care nu au rezerve proprii. Pentru ca nu castiga mare lucru din redevente, statul isi compenseaza veniturile din accize. Aceste venituri au insa efect de bumerang.S-a afirmat adesea ca pretul practicat de Petrom la pompa nu poate fi
mai jos decat al competitorilor lui, cu atat mai mult cu cat acestia
importa titeiul pentru a-l prelucra in Romania (Rompetrol) sau aduc de
afara direct produsele refinate (MOL).
Nimeni nu-i poate cere companiei Petrom sa practice preturi de dumping
pe piata romaneasca, pentru simplu motiv ca extrage circa 4,5 milioane
tone titei din zacamintele romanesti si are un avantaj competitiv in
fata concurentei. Logica unei piete concurentiale ne spune insa ca,
pentru a-si creste vanzarile si implicit profitul, o companie poate
folosi pretul ca principal argument. De ce nu face Petrom acest lucru ?
Benzina este o marfa care se vinde indiferent de conditii. Cererea
pentru acest produs nu este dependenta nici de marketing, nici de
publicitate, nici de oferte promotionale, ceea ce face ca regulile
concurentei sa influenteze mai putin jucatorii din piata.
In Romania ultimilor ani, cartelurile petrolistilor, ale cimentistilor
sau metalurgistilor si, mai nou, ale hipermarketurilor nu sunt
deranjate de nimeni. Consiliului Concurentei i-au trebuit vreo trei ani
ca sa investigheze preturile practicate de cei trei mari producatori de
ciment, sanctiunea aplicata acestora fiind un simplu foc de paie.
Holcim, Lafarge si Carpatcement si-au platit amenda data de Consiliul
Concurentei si apoi si-au vazut linistite de treaba.
Ati auzit de vreo investigatie in randul celor patru mari jucatori pe
piata carburantilor din Romania ? Cum reusesc ei sa tina pretul atat de
aproape unul de altul, indiferent de conditiile in care isi desfasoara
activitatea ? Ei bine, nu. Si pentru ca institutia responsabila cu
concurenta din Romania nu poate fi trezita din amorteala, s-a trezit
ministrul Finanteleor, Varujan Vosganian, sa ia taurul de coarne.
"Atragem atentia, mai ales companiilor care comercializeaza produse
realizate cu materii prime din Romania", a avertizat domnul ministru cu
privire la pretul benzinei. Pentru a pune si mot sperietorii, Varujan
Vosganian a amintit si de contractul de privatizare al Petrom,
dezavantajos pentru statul roman, precum si de redeventele practicate
de stat, care desi sunt printre cele mai mici din Europa, acest lucru
nu se vede in pret. Asadar, sa luam taurul de coarne.
Inainte de a vorbi despre redevente nu putem sa nu ne oprim insa la o
alta afirmatie a domnului ministru, conform careia "voi face
recomandari, dar cand vine din partea ministrului Finantelor,
companiile vor privi recomandarea cu toata seriozitatea ". Sa razi, sa
plangi ?, sau sa te duci la culcare ?
Ne putem inchipui deja cum cei de la Petrom intra in panica de frica
ministerului. Asa au facut si anul trecut, cand au dat cu flit
aceluiasi minister, dar si autoritatii de reglementare, in privinta
pretului gazelor naturale din productia interna, pe care le-au majorat
cum au crezut de cuviinta, in ciuda recomandarilor celor doua
institutii ale statului roman.
Asadar, pentru petrolul extras din Romania, care, atentie, ar putea
asigura inca aproape in totalitate consumul intern, compania Petrom
plateste niste redevente. Acelasi lucru este valabil si in cazul
gazelor naturale extrase de Petrom. Se stie deja ca aceste redevente au
fost batute in cuie in momentul privatizarii Petrom, in sensul ca ele
nu vor fi modificate multa vreme de aici inainte.
Intre timp, pretul mondial al titeiului a crescut de la circa 30-40
dolari/baril, la momentul privatizarii Petrom, la 127 dolari/baril in
prezent. Si va mai creste. Redeventele raman insa neschimbate. Lucru
valabil si in cazul gazelor naturale.
Cheltuielile Petrom cu exploatarea zacamintelor au crescut si ele, dar
mult sub nivelul atins de pretul barilului de petrol. Firesc, la un
pret mai mare la pompa, la aceleasi redevente si cheltuieli de
exploatare ceva mai mari, profitul se umfla spectaculos. In cazul
nostru, fata de aceeasi perioada a anului trecut, profitul Petrom a
crescut de 156 %. Mai are rost sa cautam alte explicatii ?
Comisia economica a Senatului a votat in vara anului trecut modificarea
redeventei petroliere prin completari aduse la Legea petrolului si la
Legea minelor. Nu prea intelegeau senatorii cum se calculeaza aceasta
redeventa, dar au priceput ca Petrom beneficiaza de niste avantaje
foarte mari. La randul ei, Agentia Nationala de Resurse Minerale,
responsabila cu stabilirea si incasarea redeventelor, a pregatit un
proiect de ordonanta de urgenta ce urma sa modifice redeventele (de la
o medie procentuala de 5,9 % din valoarea productiei realizate la 10%)
si implicit contractul de privatizare al Petrom, dar proiectul a fost
respins de guvern, constient ca acest contract este sfant, adica batut
in cuie.
Cu asta ne intoarcem de unde am pornit. Varujan Vosganian stie ca
redeventele nu pot fi modificate si atunci cere " indurarea " Petrom,
sub forma unei voalate amenintari.
Calculul redeventei se face ca o cota procentuala din valoarea
productiei brute inregistrate pe fiecare zacamant. Aceasta cota este
stabilita intre 3,5 si 13,5% pentru titei si intre 3,5 si 13% pentru
gazele naturale. Media realizata si incasata pe anul 2005 si 2006 a
fost de 5,78%, iar pentru anul 2007 a fost de 5,9%.
Anul trecut, Petrom a platit statului roman redevente pentru operarea
zacamintelor de petrol in suma de 282,64 milioane lei, mai putin cu
circa 20% fata de 2006, pe motivul ca s-ar fi diminuat putin productia
de titei. In acest an, pentru primele trei luni, Petrom a platit, atat
la petrol cat si la gaze, redevente de 173 milioane lei.
In anul 2006, incasarile totale ale ANRM (incluzand nu numai
zacamintele Petrom) din redeventa si taxe au fost de 849,41 milioane de
lei. Daca sa-r fi aprobat proiectul de ordonanta amintit mai sus,
aceste venituri s-ar fi ridicat la 1.924 milioane lei.
Nu a fost sa fie insa. Ponderea veniturilor din redevente si taxe este
data de sectorul petrolier, care acopera circa 90% din total. Daca
propunerile ANRM ar fi fost adoptate, din veniturile totale ce ar
reveni statului prin majorarea redeventelor, de 1.924 milioane lei,
circa 1.096,8 milioane lei ar reprezenta-o numai contributia Petrom din
redeventele pe petrol (666,5 milioane lei) si gaze (431,3 milioane
lei).
Este adevarat, daca statul nu castiga din redevente castiga in schimb
din acciza si, eventual, din impozitul pe profit. Aceste castiguri sunt
insa o mare pacaleala daca luam in calcul efectele in economie ale
scumpirii carburantilor.
O analiza de Alexandru Moldovan