Povestea redeventelor si pacaleala statului roman

Sambata, 17 Mai 2008, ora 00:32
5103 citiri
Povestea redeventelor si pacaleala statului roman

Pentru gazele din import platim printre cele mai mari tarife din Europa. La benzina am depasit deja multe tari care nu au rezerve proprii. Pentru ca nu castiga mare lucru din redevente, statul isi compenseaza veniturile din accize. Aceste venituri au insa efect de bumerang.S-a afirmat adesea ca pretul practicat de Petrom la pompa nu poate fi

mai jos decat al competitorilor lui, cu atat mai mult cu cat acestia

importa titeiul pentru a-l prelucra in Romania (Rompetrol) sau aduc de

afara direct produsele refinate (MOL).

Nimeni nu-i poate cere companiei Petrom sa practice preturi de dumping

pe piata romaneasca, pentru simplu motiv ca extrage circa 4,5 milioane

tone titei din zacamintele romanesti si are un avantaj competitiv in

fata concurentei. Logica unei piete concurentiale ne spune insa ca,

pentru a-si creste vanzarile si implicit profitul, o companie poate

folosi pretul ca principal argument. De ce nu face Petrom acest lucru ?


Benzina este o marfa care se vinde indiferent de conditii. Cererea

pentru acest produs nu este dependenta nici de marketing, nici de

publicitate, nici de oferte promotionale, ceea ce face ca regulile

concurentei sa influenteze mai putin jucatorii din piata.

In Romania ultimilor ani, cartelurile petrolistilor, ale cimentistilor

sau metalurgistilor si, mai nou, ale hipermarketurilor nu sunt

deranjate de nimeni. Consiliului Concurentei i-au trebuit vreo trei ani

ca sa investigheze preturile practicate de cei trei mari producatori de

ciment, sanctiunea aplicata acestora fiind un simplu foc de paie.

Holcim, Lafarge si Carpatcement si-au platit amenda data de Consiliul

Concurentei si apoi si-au vazut linistite de treaba.


Ati auzit de vreo investigatie in randul celor patru mari jucatori pe

piata carburantilor din Romania ? Cum reusesc ei sa tina pretul atat de

aproape unul de altul, indiferent de conditiile in care isi desfasoara

activitatea ? Ei bine, nu. Si pentru ca institutia responsabila cu

concurenta din Romania nu poate fi trezita din amorteala, s-a trezit

ministrul Finanteleor, Varujan Vosganian, sa ia taurul de coarne.

"Atragem atentia, mai ales companiilor care comercializeaza produse

realizate cu materii prime din Romania", a avertizat domnul ministru cu

privire la pretul benzinei. Pentru a pune si mot sperietorii, Varujan

Vosganian a amintit si de contractul de privatizare al Petrom,

dezavantajos pentru statul roman, precum si de redeventele practicate

de stat, care desi sunt printre cele mai mici din Europa, acest lucru

nu se vede in pret. Asadar, sa luam taurul de coarne.


Inainte de a vorbi despre redevente nu putem sa nu ne oprim insa la o

alta afirmatie a domnului ministru, conform careia "voi face

recomandari, dar cand vine din partea ministrului Finantelor,

companiile vor privi recomandarea cu toata seriozitatea ". Sa razi, sa

plangi ?, sau sa te duci la culcare ?

Ne putem inchipui deja cum cei de la Petrom intra in panica de frica

ministerului. Asa au facut si anul trecut, cand au dat cu flit

aceluiasi minister, dar si autoritatii de reglementare, in privinta

pretului gazelor naturale din productia interna, pe care le-au majorat

cum au crezut de cuviinta, in ciuda recomandarilor celor doua

institutii ale statului roman.


Asadar, pentru petrolul extras din Romania, care, atentie, ar putea

asigura inca aproape in totalitate consumul intern, compania Petrom

plateste niste redevente. Acelasi lucru este valabil si in cazul

gazelor naturale extrase de Petrom. Se stie deja ca aceste redevente au

fost batute in cuie in momentul privatizarii Petrom, in sensul ca ele

nu vor fi modificate multa vreme de aici inainte.

Intre timp, pretul mondial al titeiului a crescut de la circa 30-40

dolari/baril, la momentul privatizarii Petrom, la 127 dolari/baril in

prezent. Si va mai creste. Redeventele raman insa neschimbate. Lucru

valabil si in cazul gazelor naturale.


Cheltuielile Petrom cu exploatarea zacamintelor au crescut si ele, dar

mult sub nivelul atins de pretul barilului de petrol. Firesc, la un

pret mai mare la pompa, la aceleasi redevente si cheltuieli de

exploatare ceva mai mari, profitul se umfla spectaculos. In cazul

nostru, fata de aceeasi perioada a anului trecut, profitul Petrom a

crescut de 156 %. Mai are rost sa cautam alte explicatii ?


Comisia economica a Senatului a votat in vara anului trecut modificarea

redeventei petroliere prin completari aduse la Legea petrolului si la

Legea minelor. Nu prea intelegeau senatorii cum se calculeaza aceasta

redeventa, dar au priceput ca Petrom beneficiaza de niste avantaje

foarte mari. La randul ei, Agentia Nationala de Resurse Minerale,

responsabila cu stabilirea si incasarea redeventelor, a pregatit un

proiect de ordonanta de urgenta ce urma sa modifice redeventele (de la

o medie procentuala de 5,9 % din valoarea productiei realizate la 10%)

si implicit contractul de privatizare al Petrom, dar proiectul a fost

respins de guvern, constient ca acest contract este sfant, adica batut

in cuie.

Cu asta ne intoarcem de unde am pornit. Varujan Vosganian stie ca

redeventele nu pot fi modificate si atunci cere " indurarea " Petrom,

sub forma unei voalate amenintari.


Calculul redeventei se face ca o cota procentuala din valoarea

productiei brute inregistrate pe fiecare zacamant. Aceasta cota este

stabilita intre 3,5 si 13,5% pentru titei si intre 3,5 si 13% pentru

gazele naturale. Media realizata si incasata pe anul 2005 si 2006 a

fost de 5,78%, iar pentru anul 2007 a fost de 5,9%.

Anul trecut, Petrom a platit statului roman redevente pentru operarea

zacamintelor de petrol in suma de 282,64 milioane lei, mai putin cu

circa 20% fata de 2006, pe motivul ca s-ar fi diminuat putin productia

de titei. In acest an, pentru primele trei luni, Petrom a platit, atat

la petrol cat si la gaze, redevente de 173 milioane lei.


In anul 2006, incasarile totale ale ANRM (incluzand nu numai

zacamintele Petrom) din redeventa si taxe au fost de 849,41 milioane de

lei. Daca sa-r fi aprobat proiectul de ordonanta amintit mai sus,

aceste venituri s-ar fi ridicat la 1.924 milioane lei.

Nu a fost sa fie insa. Ponderea veniturilor din redevente si taxe este

data de sectorul petrolier, care acopera circa 90% din total. Daca

propunerile ANRM ar fi fost adoptate, din veniturile totale ce ar

reveni statului prin majorarea redeventelor, de 1.924 milioane lei,

circa 1.096,8 milioane lei ar reprezenta-o numai contributia Petrom din

redeventele pe petrol (666,5 milioane lei) si gaze (431,3 milioane

lei).

Este adevarat, daca statul nu castiga din redevente castiga in schimb

din acciza si, eventual, din impozitul pe profit. Aceste castiguri sunt

insa o mare pacaleala daca luam in calcul efectele in economie ale

scumpirii carburantilor.

O analiza de Alexandru Moldovan