Schimbam nepriceperea cu modelul polonez

Vineri, 01 Iulie 2011, ora 12:08
3609 citiri
Schimbam nepriceperea cu modelul polonez

Cu opt regiuni si un minister in plus nu am rezolvat problema atragerii fondurilor europene. Guvernul Boc si-a pus mare nadejde in fondurile europene inca din anul 2009, cand Romania cauta cu disperare bani cu camata pe la toate organismele financiare internationale.

Chiar daca foamea de bani a statului roman s-a mai potolit in ultima vreme, guvernantii nostri au inteles ca fara investitii masive, toata politica de austeritate de pana acuma este, scuzata-mi fie expresia, frectie la un picior de lemn.

Asadar, cum veniturile la buget sunt inca insuficiente, iar tintele de deficit stabilite cu Fondul Monetar si cu Uniunea Europeana nu ne permit sa sustinem proiecte de dezvoltare din bani publici, am ajuns la concluzia ca doar fondurile europene ne mai pot salva.

Numai ca, fir-ar sa fie de fonduri, dupa trei ani de lupta cu ele tot nu am reusit sa le aducem pe plaiurile mioritice, asa cum au facut polonezii, cehii sau ungurii.

Tintele pe care guvernul Boc si le-a propus in fiecare an au fost marete, de la atragerea a cinci-sase miliarde de euro in 2009, la zece miliarde de euro in 2010 si cam tot atatea in 2011.

Ca sa vezi ghinion insa, in trei ani de la aderarea la Uniunea Europeana am tras pana intr-un miliard de euro, in timp ce am contribuit la bugetul Uniunii cu peste trei miliarde de euro.

Colac peste pupaza, chiar si din putinul de bani atrasi, exista riscul ca o parte sa ii dam inapoi, caci baronii si baronetii nostri i-au deturnat dupa reguli numai de ei stiute catre clientii de partid si buzunarele proprii.

Dar asta e o alta poveste. Banii europeni nu vor fi aruncati din elicopter, spunea la un moment dat guvernatorul BNR Mugur Isarescu, cu scopul vadit de a mai tempera avantul autoritatilor, ci trebuie luati cu simt de raspundere, pentru proiecte care se dovedesc pe placul Uniunii Europene.

Drept urmare, in prima faza s-a pus o presiune permanenta pe miile de functionari publici angajati in cele 11 Autoritati de management si in organismele intermediare constituite tocmai pentru atragerea fondurilor europene.

S-a pus porblema taierii sporurilor de 75%, de care beneficiau acesti asa zisi specialisti, si s-a incercat corelarea stricta a veniturilor lor cu sumele atrase de la Uniunea Europeana. Daca li s-ar fi putut pune pistolul la tampla 24 de ore din 24, cu siguranta ca guvernul Boc ar fi incercat-o si pe asta. Rezultatul a fost unul previzibil.

Numarul proiectelor propuse pentru finantarea cu fonduri europene au crescut spectaculos, dar banii efectivi nu au venit nici pana in ziua de azi. Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a recunoscut ca din banii alocati programelor structurale nu au fost luati mai mult de 2%. La mediu, la sanatate, cultura, agricultura sau in domeniul privat, performantele au fost aceleasi.

De la functionari s-a trecut direct la amenintarea ministrilor responsabili cu atragerea fondurilor europene, dar tot in zadar.

Cand au ajuns la concluzia ca nu merge nici asa, presedintele Basescu si primul ministru Boc si-au adus aminte ca inaintea tarii nostare si alte state au avut probleme cu fondurile europene. Drept urmare, ne-am uitat peste gardul ungurilor, al slovacilor si cehilor, dar modelul care ne-a placut cel mai mult pare sa fi fost cel al polonezilor.

Nu incape indoiala ca aceasta tara s-a dovedit una dintre cele mai performante tari din fostul bloc sovietic, atat pe calea reformelor aplicate, cat si din punctul de vedere al vitezei cu care s-a adaptat regulilor europene, si ca alegerea ei, drept model, poate fi un prim pas pozitiv. De la a copia insa un model si a-l pune dupa aceea in practica este cale lunga.

Polonezii au facut reforma administrativa inca din anul 1990, cand au infiintat asa-zisele voivodate, similare cu regiunile pe care le-ar vrea domnul Basescu.

A urmat apoi o politica de stimulare a muncii si de atragere a capitalurilor catre sectoare direct productive, in paralel cu o politica extrem de stricat in ceea ce priveste cheltuielile publice. Somajul a ajuns in Polonia chiar si la 20%, la un moment dat, dar acest lucru nu a blocat guvernul pe calea reformelor.

In fine, s-a ajuns la momentul aderarii la Uniunea Europeana si la obligatiile, respectiv beneficiile ce reies de aici. Polonezii au fost, din nou campioni.

Polonia a beneficiat de cea mai mare suma din partea Uniunii Europene, respectiv de fonduri de 68 de miliarde de euro.

Daca la acestea se adauga partea de finantare proprie, suma se ridica la 100 de miliarde de euro (aproape cat PIB-ul Romaniei), bani destinati exclusiv investitiilor.

Ministrul dezvoltarii regionale din Polonia, doamna Elzbieta Bienkowska, declara recent ca Polonia a reusit deja sa atraga toti banii pusi la dispozitie de catre Uniunea Europeana si ca pentru perioada 2012-2013 nu le-au mai ramas de cheltuit aproape nimic.

Rezultatul a fost unul vizibil, Polonia fiind printre putinele tari europene care au trecut prin anii de criza cu capul sus.

Putem sa facem noi ce-au facut polonezii? Adica, daca facem regiuni, dupa modelul voievodatelor si infiintam un minister responsabil cu atragerea fondurilor europene (asa este in Polonia) se cheama ca am rezolvat problema ? Ei as ! Unul din secretele polonezilor, in atragerea fondurilor europene, este acela ca foarte multe proiecte au fost finantate integral si de abia dupa aceea au asteptat rambursarea banilor de la Comisia Europeana.

Evident, banii au si venit. Se poate face acest lucru si in Romania? Nu, pentru ca nu sunt bani (autoritatile nu au bani nici pentru partea de cofinantare ce le revine), iar daca tot s-ar gasi fonduri sa ne fereasca Dumnezeu de jaful ce ar urma. Apoi, polonezii nu au dat banii clicii politice, ci domeniilor si sectoarele care aveau nevoie de ei.

Spre exemplu, noi am facut scoli si gradinite in sate in care nu mai erau demult copii care sa invete in ele.

Pentru polonezi prioritare au fost nu numai autostrazile si liniile ferate, ci si cultura, sanatatea, educatia sau domeniul IT, acestea din urma beneficiind de miliarde de euro nerambursabili.

Exemplele pot continua, desigur, dar daca ne inchipuim ca putem copia un model reusit, pe care sa-l adaptam conditiilor nostre, asa cum deja spunea ministrul dezvoltarii Elena Udrea, atunci mai bine ne lasam pagubasi.

Pentru ca sa reusim, asa cum au facut-o polonezii, trebuie sa ne si comportam ca ei.

«Raul este in ograda guvernului, iar fondurile europene la Bruxelles, sau chiar in trezoreria statului roman. Ne uitam la ele, dar de atins nici vorba. Europei ii convine. In fond, de cotizat cotizam», scriam in urma cu doi ani, cand fondurile europene erau tot o prioritate pentru guvern.

Nu vad de ce peste alti doi ani mi-as schimba opinia. 

Editorial de Alexandru Moldovan

#alexandru moldovan, #fonduri europene, #fonduri ue, #model polonez, #reforma administrativa, #regionalizare, #regiuni , #Editorial