Business24
Login / Signup Comunitate
HOT TOPICSMihai Razvan Ungureanu Taxa auto Zona euro Criza economica Curs valutar

Unde-i adevarul despre Autostrada Zapezii ?

Unde-i adevarul despre Autostrada Zapezii ?
Loading from

Primul contract de concesiune semnat de Romania in ultimii 20 de ani, pentru constructia unei autostrazi, s-a dovedit un esec pentru ambele parti semnatare. Romanii trebuie sa-si ia gandul de la un trafic civilizat pentru multi ani de acuma inainte, daca enigmele contractului pentru constructia autostrazii Comarnic-Brasov nu vor fi elucidate.

Astazi, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, urma sa faca public punctul de vedere al institutiei in cazul denuntarii unilaterale a intelegerii privind constructia autostrazii, de catre grupul franco-elen Vinci-Aktor.

Pe ultima suta de metri, domnul ministru a anuntat amanarea conferintei de presa, pentru o data ce urmeaza a fi stabilita, caci, inainte de a spune opiniei publice ce s-a intamplat in realitate, Radu Berceanu trebuie sa dea raportul presedintelui Basescu. Oare de ce s-a ales aceasta ordine de prioritati?


In primul rand, pentru ca, grupul Vinci-Aktor a devenit favorit la licitatia organizata de Ministerul Transporturilor pentru constructia autostrazii Comarnic-Brasov tocmai dupa o vizita a domnului presedinte Basescu in Franta.


In al doilea rand, pentru ca Radu Berceanu nu poate lua o decizie de unul singur in privinta viitorului acestei autostrazi, fara a avea si punctul de vedere al presedintelui, care tot ce se poate sa-si fi luat niste angajamente la intalnirea cu omologul francez , Nicolas Sarkozy.


Cand s-a semnat contractul pentru autostrada Transilvania, cu compania Bechtel, Romania a raspuns unor “prioritati” tot de natura politica, de data asta in relatia cu Statele Unite ale Americii.


Cea mai elocventa dovada in acest sens este data de faptul ca la semnarea contractului, partea romana a acceptat absolut tot ce a solicitat Bechtel, desi mirosea de la o posta ca suntem net dezavantajati.


Consortiul Vinci-Aktor, chiar daca si-a mai indulcit pretentiile nu era totusi departe de Bechtel, fie si numai pentru faptul ca se ajungea la un pret al kilometrului de autostrada enorm de mare, pentru conditiile in care se lucra.


Dar sa nu intram in astfel de amanunte si sa ne intoarcem la momentul denuntarii unilaterale a intelegerii de catre Vinci-Aktor.


Dupa cum se poate observa, nu discutam despre un contract, asa cum gresit s-a inteles in presa, ci despre un protocol, sau daca vreti despre un precontract, care a fost semnat dupa castigarea licitatiei de catre consortiul amintit.


Asadar, contractul urma a fi semnat saptamana trecuta, cu conditia ca partea romana sa accepte anumite clauze solicitate de Vinci-Aktor, intre care amintim prelungirea unor termene de executie, modificarea obligatiilor de plata ale statului si chiar o garantie din partea acestuia pentru imprumutul contractat.


Surprinzatoare a fost insa motivatia consortiului Vinci-Aktor, care in faza initiala ne-a lasat sa intelegem ca renuntarea la parteneriat se datoreaza faptului ca nu s-a gasit inca sursa de finantare.


Tocmai de aici incep nelamuririle noastre. Facem precizarea ca parteneriatul public privat pentru constructia autostrazii Comarnic-Brasov, lasa in sarcina consortiului franco-elen sa imprumute suma de 1,5 miliarde euro, necesara lucrarilor de constructie, bani pe care urma sa-i recupereze apoi de la statul roman, in rate.


Si, culmea, nu s-a gasit nici o banca sau consortiu de banci care sa dea acesti bani. Cel putin asta ni se comunica oficial.


Fals, caci, atunci cand s-au prezentat la licitatia organizata de Ministerul Transporturilor, toate firmele concurente aveau obligatia sa prezinte o scrisoare bancara prin care sa arate ca au acces la sursa de finantare.


Cu siguranta ca si Vinci-Aktor a prezentat o astfel de scrisoare, caci altfel ar fi fost descalificata. De aici se naste urmatoarea dilema.


Reprezentantii Ministerului Transporturilor au lasat sa se inteleaga ca dupa retragerea lui Vinci-Aktor s-ar putea organiza o noua licitatie, care insa, presupune alte cheltuieli, dar mai ales o anumita perioada de timp. Si aici avem o nedumerire.


Pai daca partea care a denuntat unilateral protocolul este Vinci-Aktor, conform procedurile stabilite de legislatia romaneasca in vigoare nu se mai impune o noua licitate, ci se continua negocierile cu firma sau consortiul de firme care s-a plasat pe locul doi, la licitatia initiala.


Asadar, de ce ar mai fi nevoie de o noua licitatie? Ea s-ar fi impus doar in situatia in care partea romana ar fi denuntat intelegerea initiala, ceea ce nu este cazul.


Pai, vedeti, tocmai de aceea trebuia intrebat presedintele Basescu, care cine stie ce -o fi promis omologului sau francez. Vinci-Aktor nu poate iesi tocmai usor din schema gandita initial. Nu spunem ca a fost o licitatie cu dedicatie, dar ceva nu-i in regula aici.


Lasand la o parte nemultumirile franco-elenilor, sa trecem acum la pozitia partii romane, respectiv a Ministerului Transporturilor prin reprezentantul sau Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).


Dupa toate informatiile din interior, partea romana a acceptat in faza initiala multe din pretentiile celor de la Vinci-Aktor. Mai mult decat atat, se pare ca statul roman urma sa garanteze imprumutul facut de consortiu, ceea ce s-ar fi vazut imediat in deficitul bugetar pentru acest an, caci vorbim de 1,5 miliarde de euro.


Desigur, cum se intampla in Romania, oficialii nostri si-au dat seama de acest lucru dupa ce au apucat sa-l promita.


Si au mai fost si alte concesii facute in protocolul semnat cu Vinci-Aktor, intelegeri care au fost dezvaluite la un moment dat de un ziar din Romania, din surse venite tocmai de la CNADNR.


Din acel moment, domnul ministru Radu Berceanu a facut stanga-imprejur, caci si-a dat seama ca riscurile sunt foarte mari. De altfel, a si recunoscut acest lucru cand a amintit de Directia Nationala Anticoruptie si de catuse si de puscarie, daca s-ar fi acceptat solicitarile celor de la Vinci-Aktor.


Dar, inainte, atunci cand s-a semnat protocolul nu exista DNA ? Iarasi, se impune consultarea presedintelui.


Pentru toate aceste promisiuni, sau angajamente, care acuma sunt date uitarii, consortiul Vinci-Aktor a renuntat la contractul de constructie al autostrazii Comarnic-Brasov. Domnul Radu Berceanu ramane, totusi, optimist.


Am invatat si noi ceva din asta, iar pe viitor stim cum sa procedam. O fi invatat domnia sa, dar noi ce vina avem? Am sustinut in nenumarate randuri ca nu vom avea niciodata autostrazi in Romania, daca ne vom raporta doar la finantarea exclusiva de la buget.


S-a vazut si in acest an ca bugetul nu poate finanta proiecte de asemenea anvergura si ca singura solutie este parteneriatul public privat, respectiv concesiunea.


Acuma, ne-am luat gandul si de la aceasta solutie. Domnul Berceanu insa, tot cu gandul la banii statului este, caci tocmai declara ca ar fi cazul sa marim deficitul bugetar, pentru ca statul sa poata da bani la Transporturi. Ehe, metehne vechi.

Sursa: Business24.ro
Articol citit de 4254 ori
Citeste mai multe despreaktor autostrada brasov comarnic vinci zapezii

 

Romanii Au fÄ?cut pod peste DunÄ?re în 105

Romanii
Au fÄ?cut pod peste DunÄ?re în 105 Å?i au ocupat Dacia în 106. Au pornit spre nord fÄ?cÃand drum imperial, drum de piatrÄ?. Ã?ntre 6 Å?i 10 metri lÄ?Å£ime, patru straturi adÃancime, 90 cm, straturi de bolovani legaÅ£i cu mortar, piatrÄ? spartÄ? mÄ?runt, pietriÅ? sau nisip cu grÄ?unte mare, apoi pavimentul, lespezi Å?lefuite. Pe margini, borduri solide, din loc în loc, brÃauri care sÄ? Å£inÄ? drumul strÃans, rigole ca sÄ? se scurgÄ? apa. Inginerii prospectau terenul în faÅ£Ä?. Å?tiau morfogeodezie Å?i respectau principiile. La numai douÄ? zile de mers, în spatele lor venea drumul. Ã?n 108 au ajuns la Napoca, apoi la Porolissum, ZalÄ?u. 450 km. Ã?n doi ani. Apoi au fÄ?cut drumurile secundare, drumuri pentru transport marfÄ? sau vicinale. Dar Å?i drumuri private. Ã?n total, în Dacia au fÄ?cut peste 4.300 de kilometri de drumuri Å?i 25 de poduri în primii ani de ocupaÅ£ie... Ei au stat aici 160 de ani. NouÄ? ne-au mai trebuit 1.600 de ani sÄ? facem încÄ? pe atÃat.
Nemţii
6.800 de kilometri s-au fÄ?cut în timpul lui Carol I, în mai puÅ£in de 15 ani. Ã?n Transilvania, toate mÄ?surÄ?torile topo Å?i hÄ?rÅ£ile s-au fÄ?cut în timpul ocupaÅ£iei habsburgice. Topograful Dorin UrsuÅ£ le-a studiat Å?i a predat topografia la universitate spunÃand tot timpul: de fiecare datÄ?, la fiecare verificare, cotele din hÄ?rÅ£ile tocmite de austrieci au ieÅ?it la fix!
RomÃanii
Trei ani au lucrat la 5,6 km de drum care ocoleÅ?te Gherla. Ã?n 14 august, Emil Boc, Radu Berceanu, directori locali Å?i primarul Gherlei tÄ?iau panglica acestei centuri ocolitoare. La cinci zile dupÄ?, drumul
s-a prÄ?buÅ?it. A alunecat terenul. Å?i acum se lucreazÄ? la el, iar firma care l-a fÄ?cut se obligÄ? sÄ? plÄ?teascÄ? refacerea lui. Primarul, premierul, ministrul se obligÄ? Å?i ei sÄ?-i mai taie o datÄ? panglica, pe
1 Decembrie. PÃanÄ? atunci avem timp sÄ? vÄ? spunem Å?i povestea incredibilÄ? a acestui rateu tipic romÃanesc. Å?i încÄ? ceva. Cam cÃat suntem de diletanÅ£i în comparaÅ£ie cu romanii care ne-au fÄ?cut drumurile cÃand au cucerit Dacia. Le-au fÄ?cut atunci Å?i au rezistat 2.000 de ani. PÃanÄ? cÃand au venit buldozerele lui Berceanu.

 

Bun articol. Nici autostrazi nu mai suntem in stare sa construim,

Bun articol. Nici autostrazi nu mai suntem in stare sa construim, trebuie sa vina si aici firme straine, care de fapt angajeaza 10 oameni sa faca managementul operatiunii si iau cateva sute de milioane, iar subcontractorii sunt tot romani.
O mizerie.

 

Ne-au furat tezaurul, si-au costruit case, palate... asta e doar

Ne-au furat tezaurul, si-au costruit case, palate... asta e doar praf in ochi in comparatie cu cat se fura in prezent...

 

Este de-a dreptul revoltator. Credeam, chiar daca ar fi fost pest

Este de-a dreptul revoltator. Credeam, chiar daca ar fi fost peste trei-patru ani, ca vom putea sa ajungem si noi in statiunile montane in conditii civilizate. Iata ca m-am inselat. O autostrada nu inseamna insa doar avantaje pentru soferi, ci inclusiv dezvoltarea puternica a zonelor prin care trece. Valea Prahovei are nevoie ca de aer de infrastructura adecvata, dar iata ca nici un guvern din Romania nu reuseste sa faca acest lucru. Domnul Berceanu este tare in clont, dar fricos atunci cand se pune problema sa-si asume anumite raspunderi. Cat priveste chestiunea cu Franta, aveti dreptate, asa este. Consortiul acesta trebuia sa castige licitatia, dar avea si promisiunea ca va castiga mai mult decat ar fi fost normal. O analiza foarte buna.

 

Acest ministru este unul din cel mai corupti oameni un bisnitar i

Acest ministru este unul din cel mai corupti oameni un bisnitar imputit care isi ia dreptul pe rute ocolite crezind ca toata lumea este proasta ,toate licitatile sint blatuite cu el .
asta se intimpla in clanul Basescu pe care voi prostilor l-ati votatat ! Ogasca imputita de hoti care fura pentru ei nu si pentru voi fraierii ...

 

Dominlor doriti sa stiti care este adevarul cu autostrazile ? Ia

Dominlor doriti sa stiti care este adevarul cu autostrazile ?
Iata : pt Comarinc-Brasov , Berceanu a cerut comisionul fff mare ( cred ca ar trebui controlata putin provenienta averii d-lui)
; pt Transilvania comisionul il stie PSD-ul, in speta Nastase si Iliescu , comision fff mare
Cu valoarea comisioanelor se construia o autostrada ce leaga Ploiestul de Iasi

 

Calcul simplu Sunt absolut de acord cu intrebarile pe care le

Calcul simplu

Sunt absolut de acord cu intrebarile pe care le puneti si cu observatiile pe care le faceti.

A inceput sa fie relativ general acceptat faptul ca marile noastre privatizari (altele decat cele politic clientelare - vezi Rompetrol, Rosia Montana, Sterling, etc.), concesiunile si contractele publice sunt toate facute dupa tiparul unei tari bananiere, in 'negocierile' pre-aderare, unor companii apropiate NATO (Bechtel) sau decidentilor UE (marea majoritate a celorlalte).

Dupa cum este cat se poate de limpede ca, in acest tip de relatii economice, nu vom avea niciodata resursele pentru a putea incepe constructia sau competitivizarea tarii.

Insa un aspect pe care nu il pot pricepe (si pe care, inteleg, il favorizati) este 'acest parteneriat public-privat'. Si anume, de ce concesionam pe 30 o autostrada, pentru 1,5 miliarde de euro, dati cu... imprumut? Ce fel de concesiune e asta, in care dam folosinta asupra unui activ, pe care, apoi, il platim tot noi? Si sumele colosale pe care le platim pentru 'intretinere'? Oare chiar nu mai avem proprietatea sumelor?

Cat e dobanda aferenta unui imprumut de 1,5 miliarde de Euro? Circa 50 de milioane de euro, pe an, la dobanda FMI. Sa facem niste calcule de clasa a doua: 20.000 de masini pe zi * 2 euro * 30 de zile = circa 14,5 milioane pe an. - 50 de milioane = circa 35 de milioane de plata, de catre statul roman, in contul dobanzii. Ori 30 de ani = 950 de milioane de euro. Plus 1,5 miliarde = 2,5 miliarde de euro. Plus intretinerea autostrazii - inca 500 de milioane (sa zicem), pe 30 de ani, ajungi la 3 miliarde de euro, pe care noi ar trebui sa ii platim, impreuna cu o concesiune pe 30 de ani, pentru constructia tronsonului. Si aici nu am luat in calcul reducerea dobanzii, odata cu plata principalului. Zicem ca se asimileaza unei dobanzi mai mari, aferente unui credit de pe piata privata - desi ar fi mai rentabil sa construiesti cu bani de la FMI (sic!).

De ce platim noi 5 miliarde?

Si apoi sa ne gandim la suma de 1,5 miliarde, adica o medie de 30 de milioane de kilometru - cu tunele, viaducte si toate cele. Conform unor articole pe care le-am citit, Slovenia si Austria au construit portiuni de autostrazi montane cu o medie de 8-9 milioane/km, in conditiile in care, la camp, o autostrada ar trebui sa coste undeva, intre 4-5 milioane/km (suma confirmata din mai multe surse si calcule). Sa spunem ca noi vom avea cea mai cu mot autostrada din toata regiunea. Spunem 15 milioane de kilometru. Si ajungem la o suma injumatatita. Cu injumatatirea dobanzii. Deci, circa 1,5 miliarde de euro, cu totul. Pe 30 de ani. Nu 5.

E deja o diferenta. Problema cu parteneriatele public-private este ca, foarte adesea, au talentul de a deveni un fel de devalizare public-privata.

Ceea ce spune ca, atunci cand ai un stat de rahat, fie ca administreaza direct, fie ca da pe mana oricui administrarea, pentru cetatean este la fel de rau. Ba, poate mai rau, intr-o administrare privata necenzurata, decat intr-o gestiune de stat incompetenta, dar bine intentionata (varianta teoretica). Iar cand statul nu e bine intentionat, intai iti instraineaza toate activele, te lasa la mana unor interese private, ceea ce distruge mediul social si veniturile unei gospodarii mai mult decat gaurile negre provocate de stat, prin furt si incompetenta. Si, pe deasupra, te mai si fura.

Nu trebuie uitat ca parteneriatul public-privat devavorabil este , si el, o forma de devalizare si de administrare incompetenta a statului.

 

exista foarte multe articole de acest gen,care uimesc prin marime

exista foarte multe articole de acest gen,care uimesc prin marimea sumelor vehiculate si prin gradul ridicat de coruptie si hotie pe care il prezinta.Ma surprinde insa un lucru,daca aparatul administrativ care in mod normal ar trebui sa aresteze si sa confiste averile ilicite ba mai mult sa dea pedepse grele celor care din posturi cu raspundere in administratia statului aduc atingere sigurantei nationale prin folosirea banilor din bugetul de stat in scopuri private ,daca ei nu intreprind nimic in aceasta directie si restul natiunii sta mereu si se multumeste sa citeasca sau sa vada la tv ori sa auda la radio despre aceste lucruri si sa injure in van si la o bere dar nu sint in stare sa isi ceara dreptul lor la o viata normala intr -o societate echilibrata,atunci de la cine si cum mai asteapta sa se schimbe totusi lucrurile?!?