Administratorii mizeaza pe un procent mai mare din salariu pentru pilonul II si o deductibilitate mai consistenta. Statul roman ar trebui sa implementeze un sistem care sa incurajeze economisirea de fonduri pentru pensionare, determinand, astfel, si scaderea deficitului de cont curent.
Lansarea, anul trecut, a celor doua piloane
de pensii private - cel obligatoriu (in septembrie) si cel facultativ (in luna
mai) - a adus in viata romanilor o notiune mai putin familiara: economisirea. In
acest context, societatile de pensii nou infiintate se lupta cu mentalitatea
angajatilor de a strange sau nu bani pentru batranete.
Edward Prescott, laureat al Premiului Nobel
pentru Economie in 2004, a declarat recent ca Romania trebuie sa incurajeze
pensiile private, fara a da detalii despre cum ar putea autoritatile sa
realizeze acest lucru.
Statul, mesagerul formelor de protectie
Managerii societatilor de pensii private au
atras atentia, inca de la startul sistemului, asupra nevoii de economisire. Daca
pe pilonul II, obligativitatea a dus la o reforma de succes, pilonul III, cel
facultativ, se confrunta inca cu o reticenta din partea angajatilor, dar si din
partea angajatorilor, care ar putea cotiza pentru ei.
"Statul ar putea fi cel mai puternic
mesager al acestor forme de protectie, dar pe termen scurt este si cel care are
de suferit la capitolul venituri si trebuie sa gaseasca solutii de acoperire a
deficitului", spune Eugen Voicu, director general al companiei de pensii
Aviva. In opinia lui Voicu, statul traverseaza un moment bun, pentru ca nu sunt
cheltuieli asa de mari in comparatie cu alte tari pentru plata pensiilor, iar
guvernul are resurse suplimentare din privatizari.
"Un alt element important este sa
intri pe o piata de capital in crestere, ca trend pe termen lung. Posesorul
Premiului Nobel crede ca se refera la aceste aspecte macro si la faptul ca
privatizarea administrarii pensiilor si posibilitatea de a avea un cont
personal «de pensie» este cea mai buna metoda de a gestiona pe termen lung
acest lucru. Un guvern cu viziune poate sa aplice aceste metode foarte repede si
sa scape de o primejdie mare, respectiv intretinerea generatiilor in varsta de
catre cei tineri, care vor fi tot mai putini", mai adauga Voicu.
Faptul ca angajatii romani cu varsta de pana
in 35 de ani cotizeaza doar 2% in sistemul privat si ca ceilalti 7,5% din intreaga
contributie vor ajunge in acest sistem pana in anul 2016 nemultumeste
administratorii de fonduri. Practic, cetatenii vor avea de suferit prin
transferarea cotizatiei din sistemul public in cel privat intr-un timp atat de indelungat,
deoarece statul este, dupa cum se stie, un administrator mai prost.
200 de euro,o deducere prea mica
"In privinta pilonului II, al
pensiilor obligatorii, autoritatile pot incuraja sistemul de pensii accelerand
eventual cresterea procentului din salariu care merge catre pensia privata a
salariatului, dar si dezvoltand piata financiara romaneasca, prin consolidarea
programului de emisiuni de titluri de stat si prin listarea la bursa a
companiilor de stat cu potential", ne-a declarat Dorin Boboc, director de
investitii al Allianz-Tiriac Pensii.
In privinta pilonului III, Boboc spune ca
principala nemultumire a participantilor la sistem pare sa fie limita prea scazuta
a deductibilitatii fiscale (de doar 200 de euro), care nu reprezinta un
stimulent real de economisire.
Pe de alta parte, principala nemultumire a
angajatilor este legata de lipsa instrumentelor de conditionare a contributiilor
platite in conturile angajatilor. "O facilitate de tip «vesting», de
exemplu, permite angajatorului sa plateasca contributii intr-un cont de pensii
alocat unui angajat, dar acei bani nu devin imediat proprietatea angajatului,
ci dupa ce acel angajat a lucrat o anumita perioada in cadrul acelui
serviciu", mai adauga Boboc.