Din criza-n criza: Confruntarea Germania-Franta ameninta stabilitatea UE

Coeziunea blocului european este pusa din nou la incercare, viziunile Germaniei si Frantei referitoare la viitorul uniunii monetar-economice fiind mult diferite una fata de cealalta.

Anul acesta, Europa a avut de infruntat o criza interna generata de datoria Greciei, una umanitara adusa de fluxul masiv de refugiati, iar la orizont se anunta si o criza politica concentrata pe planurile pe care Berlinul si Parisul le au pentru zona euro, remarca ziarul The Telegraph.

Criza institutionala

Per ansamblu, Europa trece printr-o criza institutionala, liderii politici de pe continent gasind cu greu instrumente care sa regleze disfunctionalitatile aparute odata cu criza datoriilor sau cea a imigrantilor.

Chiar daca Grecia se apropie de a doua runda de alegeri anticipate din acest an, programate peste 6 zile, abia acum liderii europenii fac pasii finali pentru stabilizarea monedei unice si finalizarea proiectului uniunii monetare si economice de pe continent.

In discursul referitor la starea Uniunii, presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a avertizat liderii statelor membre ca principalul proiect politici al UE va trebui sustinut si altfel decat cu "vorbe goale".

"Mi-as dori sa se indice o cale clara de urmat. Nu exista uniune in cadrul Uniunii Europene", a remarcat presedintele CE.

In esenta, Junker vizeaza exact pozitiile diferite ale Germaniei si Frantei referitoare la acest subiect.

Uniune fiscala

Liderii de la Paris si Berlin sunt de acord doar cu trecerea cat mai rapida la o uniune fiscala in zona euro. In schimb, cand vine vorba de modul in care aceasta ar trebui aplicata, pozitiile difera radical.

Pentru Berlin, uniunea fiscala inseamna reguli bugetare dure, reduceri automate de cheltuieli si mecanisme de sanctionare rapida a derapajelor, astfel incat riscul de contagiune a pietelor si de declansare a haosului financiar sa fie eliminat.

Parisul, in schimb, a arborat de mai multa vreme o viziune mult mai ambitioasa pentru proiectul zonei euro. Francezii insista pentru creionarea unui guvern economic al Europei ale carui prioritati sa fie investitiile, nu austeritatea.

Hartuiala politica franco-germana a ajuns sa defineasca proiectul uniunii monetare europene, cu moneda unica pe post de copil orfan disputat intre sistemul standard aur si statutul de moneda de rezerva la nivel mondial, dupa cum remarca fostul ministru de Finante al Greciei, Yanis Varoufakis.

Criza din Grecia, accentuata si de promisiunile liderilor eleni de a pune capat austeritatii, nu a facut decat sa catalizeze aceste divergente.

Luna trecuta, majoritatea liderilor politici din Franta au iesit la rampa pentru a cere renuntarea la dogma austeritatii propovaduita de Berlin pe intreg continentul inca de la declansarea crizei financiare de acum 7 ani.

Trezorerie comuna

Francezii vad ca pas necesar pentru consolidarea zonei euro constituirea unei trezorerii comune la nivelul uniunii monetare, ca un instrument util in finantarea investitiilor importante si un scut impotriva "socurilor asimetrice" care pot aparea in randul celor 19 economii componente.

Punctul acesta de vedere este imbratisat si de Comisia Europeana, Junker afirmand totusi ca nu va imbratisa fatis o pozitie in disputa franco-germana.

Pe de alta parte, ultimul raport institutional al UE, cel al "Celor 5 presedinti" a ajuns sa fie vazut de Berlin ca o deviere periculoasa a UE catre o super-putere statala.

Ministrul de Finante german Wolgang Schaeuble si-a exprimat nemultumirea fata de politica Comisiei referitoare la o mai mare impartasire a riscurilor comune si a denumit schema schema comuna a asigurarilor bancare drept "inacceptabila".

"Schaeuble, guvernul Germaniei si publicul larg nu isi doresc un guvern economic al Europei, ci o constitutie economica a acesteia.

Astfel, se asigura cadrul legal prin care deciziile pot fi transferate din mainile politicienilor in cele ale specialistilor", explica Michael Wohlgemuth, directorul Open Europe din Berlin.

Un duo asimetric

Cu soarta monedei euro inca nedescalcita, alte state membre al uniunii monetare cer luarea unei decizii clare in ceea ce priveste viitorul monedei unice.

"Mai mereu au fost Germania si Franta pe post de locomotive care au tras inainte trenul euro. Modelul acesta nu mai este functional insa", considera ministrul belgian de Finante Jan van Overtveldt.

"Pana acum 10 ani, cele doua state erau pe picior de egalitate. Germania avea atuul unei economii puternice, iar Franta compensa prin influenta diplomatica si politica.

De atunci insa, economia Frantei s-a scufundat intr-un ritm alarmant, incat, in acest moment, nu mai poate fi vorba de o competitie intre doua forte egale. Cele doua tari evolueaza in ligi diferite", sustine oficialul belgian.

Au uitat de cetateni

Alti observatori sustin ca proiectul coeziunii politice si fiscale a Europei trebuie sa rezulte in urma unui consens democratic al cetatenilor din zona euro.

"Integrarea ca raspuns la criza s-a dovedit eficienta, dar nu mai are suportul cetatenilor", observa Benoit Coueure, unul din membrii Comitetului Executiv al Bancii Centrale Europene.

Dilema in care se afla Europa tinde sa se cronicizeze, elita politica din UE parand sa nu aiba raspuns la aceasta chestiune.

"Nu poti construi o uniune monetara functionala fara ca membrii sai sa accepte pierderea unor drepturi suverane. Ai de ales intre aceste doua lucruri", crede ministrul van Overtveldt.

"Acceptarea necesitatii de a renunta la o parte din suveranitatea statului este o chestiune importanta pentru fiecare tara membra. Nu cred ca vom avea prea curand o rezolvare a acestei chestiuni.

Este adanc inradacinata in cultura nationala a unora dintre cele mai importante state europene", mai spune ministrul de Finante al Belgiei.

Analistii se asteapta ca si de aceasta data chestiunea sa fie amanata pentru o data ulterioara, cel mai probabil o solutie de compromis urmand sa fie gasita in evolutia zonei euro.

Insa, dupa 7 ani de crize continue, compromisul s-ar putea sa nu mai fie nici pe placul Germaniei, nici pe cel al Frantei.