Europa are nevoie de un nou Plan Marshall - Se pregateste Planul Merkel

Inca de la debutul crizei economice globale, situatia din Uniunea Europeana i-a facut pe multi politicieni si analisti sa caute o solutie salvatoare. Varianta unui Plan Marshall (Programul european de redresare, ERP) actualizat mileniului III a fost pomenita in mai multe randuri, insa conjunctura politica nu a permis si implementarea acestuia.

Situatia este pe punctul de a se schimba radical, insa.

Peisajul economic european de acum este in mare masura identic cu acela de la sfarsitul anilor '40: impovarate de datoriile facute in urma unor serii de decizii gresite luate in trecut, guvernele tarilor din zona euro stiu ce au de facut, dar nu stiu cum sa puna in aplicare solutia salvatoare, considera editorialistul britanic Bill Emmot, intr-o analiza publicata in Project Syndicate.

Un taram al suspiciunilor

Neincrederea este la ea acasa in cadrul UE, iar lipsa colaborarii anuleaza din start sansele de crestere economica menita a sterge rapid datoriile imense si de a reda speranta unei vieti normale celor 25 de milioane de someri din zona euro.

Suspiciunile politicienilor au fost dublate in timp de cele ale platitorilor de taxe, care considera ca au ajuns sa plateasca pentru excesele financiare ale altor tari. Situatia aceasta accentueaza si mai mult lipsa de dialog coerent intre tarile creditoare conduse de Germania si debitorii reprezentati de economii precum Franta, Italia, Spania sau Grecia.

Solutia izvorata din aceasta criza financiara, dublata de criza dialogului, se intrevede in noile curente politice care agita apele in Grecia, prin ascensiunea rapida a antieuropenilor de la Syriza, in Spania, unde partidul Podemos are viziuni similare extremei stangi din vechea Elada, si in Marea Britanie, unde alegerile din acest an par hotaratoare pentru declansarea unui referendum prin care insularii sa decida daca apartenenta la UE isi mai are rostul.

Negocierile politice intre Europa si liderii acestor factiuni politice sunt in toi, iar un compromis comun acceptat nu poate fi dat decat de trecerea timpului.

Puzzle politico-economic in mana lui Merkel

Timp de aproape 4 ani, in zona euro, solutia pentru criza a constat in aplicarea unei fiscalitati excesive, reducerea cheltuielilor cu salariile si pensile si mentinerea unei flexibilitati ridicate pe piata muncii in schimbul acordarii imprumuturilor de urgenta.

Privind la principalii beneficiari ai acestora, putem spune ca Portugalia, Spania, Irlanda si Grecia si-au platit deja printr-un efort sustinut greselile trecutului, politica de austeritate impusa de guvernele acestor tari dand semnale de revenire economica.

Merkel are acum sansa de a pune in aplicare un plan grandios de rederesare economica a intregii zone, cu pretul renuntarii la ideea de a oferi marunte avantaje de moment noilor guverne care s-ar putea constitui in Grecia sau Spania.

Este un moment propice pentru Angela Merkel de a-si aseza la dreapta si la stanga sa celelalte doua voci importante din Europa; presedintele Frantei, Francois Hollande si premierul britanic, James Cameron, pentru a prezenta un astfel de plan.

Trei tinte majore in "Planul Merkel"

Axele principale pe care Angela Merkel si aliatii sai ar trebui sa-si bazeze noul program reformist in UE ar trebui sa vizeze: restructurarea datoriilor suverane pentru a usura sarcina suportata de greci si spanioli; un program colectiv de investitii majore in energie si infrastructura conexa si stabilirea unui calendar pentru initierea masurilor de liberalizare a pietei unice, in special pentru industria serviciilor si a economiei digitale.

Sigur, restructurarea datoriilor va fi privita cu ostilitate in Germania.

Insa, chiar germanii ar trebui sa-si aminteasca faptul ca Planul Marshall nu ar fi dat rezultatul scontat, daca in 1953, prin acordul londonez, Germaniei Ferderale nu i s-ar fi sters 50% din datoria externa.

O stergere a datoriilor este de asteptat sa intampine o serioasa opozitie in plan politic, dar este o masura sustenabila atata vreme cat exista o unanimitate in randul statelor membre in zona euro pentru emiterea unor titluri de stat cu maturitate crescuta. Iar masura trebuie sa fie aplicata tuturor debitorilor din interiorul zonei euro si sa nu fie doar o exceptie aplicata Greciei.

Un plan care sa-i conduca pe toti

Celelalte doua axe de actiune sunt menite sa rezolve atat strategia de independenta energetica a zonei, cat si sa raspunda criticilor tot mai vehemente venite din Regatul Unit.

Britanicii sunt tot mai nemultumiti de esecul de a constitui piata unica la nivel european, un proiect care i-a apartinut "Doamnei de Fier" de pe insula, Margaret Thatcher.

Chiar si asa, opozitia fata de astfel de masuri va fi destul de puternica, partidele nationaliste avand un cuvant tot mai greu de spus in UE, dar sansele de success ale "Planului Merkel" sunt in continuare crescute.

In schimb, abandonarea acestei solutii ar putea fi un motiv de repros pentru generatiile europene viitoare la adresa liderilor actuali.