Cine dezbina Uniunea Europeana

Desi ne-am obisnuit cu ideea ca integrarea in Uniunea Europeana este obligatorie pentru succesul economic al Romaniei, asemuind structura europeana cu un tren de neoprit, realitatea ne arata ca de ceva timp Europa a inceput sa se dezmembreze.

Liderii europeni nu si-au abandonat inca viziunea de a crea o uniune cat mai stransa. Luna trecut, s-au intalnit pentru a planui un Mecanism European de Stabilitate, un aparator impotriva crizelor financiare ce vor urma.

Statele Dezbinate ale Europei

Criza economica a reusit nu numai sa afecteze bugetele tuturor statelor din UE, dar a si scos la suprafata o anumita reticenta din partea statelor mai puternice de a le ajuta pe cele lovite.

Americanii care se plang de revirimentul greoi ar trebui sa priveasca evolutia Vechiului Continent, scrie Newsweek.

Previziunile FMI arata o crestere economica de 3% pentru SUA si de doar 1,5% pentru zona euro.

In interiorul zonei, in timp ce economia germana creste cu o rata anuala de 6%, Grecia a inregistrat in trimestrul 4 din 2010 o crestere economica negativa de 6 procente.

Problema de fond este esecul euro de a crea o piata de munca convergenta, cum s-a dorit.

La 10 ani dupa crearea euro, costul fortei de munca a crescut cu mai putin de 40% in Germania. In Spania, a depasit 80%.

Muncitorii din tarile aflate la periferia Uniunii au inceput sa ceara salarii occidentale.

Totusi, productivitatea lor nu s-a ridicat la nivelul muncitorilor din Germania, spre exemplu.

In acelasi timp, irlandezii au crezut ca reducerea dobanzilor dupa trecerea la euro este un semnal pentru a se imprumuta masiv. In consecinta, preturile la case au urcat vertiginos, generand o bula.

Inevitabil, bula imobiliara s-a spart, iar criza s-a instalat comod in Irlanda.

Cu ce pret au fost salvate bancile europene

In Europa, nu a existat un faliment bancar rasunator.

Toate institutiile bancare au fost salvate, cu pretul cresterii deficitelor bugetare, in randul tuturor statelor membre.

Insa atunci cand unele tari au intrat in zona intunecata a problemelor fiscale, s-a vazut lipsa unor mecanisme de transfer de bani intre tari.

Cine bate cuie in cosciugul UE

Criza a evidentiat nu una, ci doua piedici pentru economia europeana.

In primul rand, este o ruptura politica fundamentala intre cele 17 state care fac parte din Uniune si cele 10, care sunt in afara ei.

Apoi, in interiorul celor 17 state membre, exista o prapastie economica intre "locomotiva" germana si statele botezate cu acronimul nefericit PIGS (Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania).

La o prima vedere, vinovate pentru situatia economica din PIGS sunt propriile ministere de finante.

Cele patru tari se indreptau catre necazuri fiscale chiar si inainte de declansarea crizei.

Banca Reglementelor Internationale estima ca pana in 2040, tarile PIGS vor avea datorii publice de cel putin 300% din PIB.

Grecia si Irlanda erau ambele pe marginea prapastiei. Nu putea sa se imprumute, pentru ca investitorii cautau sa compenseze riscul sub forma de dobanzi mari.

Ajutorul trebuia sa vina din partea celorlalte state membre.

Deficitul irlandez a fost alimentat si de bancile europene. Sistemul bancar din Irlanda a trebuti salvat inca din timpul fostei guvernari.

Bancile germane nu aveau motive sa stea linistite. Acestea au o expunere de 500 de miliarde de euro, in PIGS.

Daca una din cele patru tari ar fi intrat in faliment, bancile nemtesti si mai ales banca de stat Landesbanken s-ar fi numarat printre cei mai mari pierzatori.

Asadar, Germania avea tot interesul sa intervina in Irlanda.

Nemtii au achitat nota de plata

Si totusi, trenul european poate fi oprit chiar de alegatorii germani, care nu mai sunt dispusi sa accepte propunerile de ajutorare a tarilor aflate in dificultate facute de guvernanti.

Un sondaj demarat in 2010 arata ca numai 34% dintre germani cred ca euro a diminuat efectele crizei financiare.

Cei mai multi dintre nemti sunt pro-austeritate: 88% sustin o politica de reducere a deficitului.

Motiv pentru care insusi conducatorii germani insista asupra faptului ca tarile care primesc ajutor financiar sa aplice masuri "dureroase" de austeritate.

Alegatorii germani par a se fi saturat de a fi salvarea Greciei care se fereste de taxe sau a Irlandei care este incapabila sa demareze politici de relansare.

La cinci decenii de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, nemtii considera ca si-au platit datoriile.

Era vinovatiei de dupa Razboi s-a terminat. Oricat de dura pare Angela Merkel cu situatia Greciei, nu este de ajuns de dura pentru propriul ei popor.

Dezintegrarea UE va accelera in acest an, timp in care economiile tarilor de la "periferia" Uniunii vor continua sa sufere, insa nu victimile sunt de vina.

Asa au "votat" alegatorii germani, mai scrie NewsWeek.