Criza din zona euro: De ce nu se vede nicio solutie la orizont

Liderii europeni sunt supusi unor presiuni intense, pentru a veni cu o solutie pe termen lung, referitoare la problemele cu care se confrunta Uniunea Europeana. Dar, avand in vedere provocarile enorme si optiunile disponibile, pe care le au la indemana, cativa analisti se asteapta ca UE sa anunte schimbari semnificative, cat de curand.

„Nu exista nicio solutie la criza datoriilor suverane din Europa”, sustine Carl Weinberg, economist, in cadrul High Frequency Economist, care adauga ca „pietele vor continua sa fie instabile si volatile”.

Presedintele francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au incercat, marti, sagaseasca o solutie pentru criza datoriilor. Liderii celor mai mari economii din Europa au anuntat propunerile care spera ca vor incuraja disciplina fiscala si cresterea competivitatii economice, in zona euro.

Cu toate acestea, investitorii nu au fost impresionati.

Pietele de capital din Europa au scazut, vineri, urmand tendinta inregistrata cu o zi in urma. Actiunile de la Frankfurt au scazut cu 3%, in timp ce principalii indici de piata din Londra si Paris au scazut cu aproximativ 1,5%.

„Piata a dat o sansa lui Merkel si lui Sarkozy de a opri criza euro”, sustine Clem Chambers, directorul executiv de la ADVFN.

Pe Wall Street, actiunile au deschis la cotatii scazute, vineri, dar pierderile suferite au fost mai mici, in contextul in care actiunile unor companii de tehnologie au recapatat teren.

Actiunile bancilor europene au fost afectate, insa, deosebit de grav. Ingrijorarile cu privire la sectorul bancar au inregistrat cote ametitoare, joi, cand rapoartele aratau ca o institutie fara nume a imprumutat 500 de milioane de dolari de la una dintre unitatile

Bancii Centrale Europene, pentru creditarea de urgenta.

Europa va cadea?

Investitorii se asteptau la masuri mult mai concrete, pentru a stabiliza finantele „subrede” ale guvernului. Ei vor sa vada o crestere sustenabila a fondului de stabilitate al Uniunii Europene (UE) si sunt multi cei care asteapta crearea asa numitelor euroobligatiuni.

Sarkozy si Merkel au spulberat aceste asteptari, afirmand ca 440 de miliarde de euro, din fondul de stabilitate sunt suficienti si ca infiintarea unor obligatiuni, sustinute de zona euro, nu ar fi capabile sa rezolve problema datoriilor.

Propunerile liderilor – care presupun ca toate cele 17 natiuni sa stabileasca bugete echilibrate, in conditiile birocratiei din Uniunea Europeana si introducerea unor taxe pe tranzactii – au fost considerate inadecvate.

Analistii se intreaba daca propunerile sunt viabile si daca statele membre vor fi de acord cu ele.

Jennifer McKeown, economist in cadrul Capital Economics, din Londra, a declarat ca „masuri decisive in ceea ce priveste uniformizarea politicii fiscale sunt necesare”, in cazul in care uniunea monetara va rezista in actuala sa forma”.

Liderii UE s-au angajat sa faca tot ce este necesar pentru protejarea monedei euro, iar cele mai multe ipoteze s-au referit la „integrare fiscala” si la „convergenta economica”.

Pana acum, UE a raspuns la problemele legate de datoriile din Grecia, Portugalia si Irlanda, printr-un plan de salvare de miliarde de euro, in speranta ca masurile dure de austeritate vor face restul.

Pe masura ce criza s-a intensificat, in ultimele saptamani, Banca Centrala Europeana a inceput sa achizitioneze obligatiuni din Spania si Italia, in incercarea de a preveni o contagiune a datoriilor.

Masurile agresive, pe care le asteapta investitorii, ar necesita schimbari fundamentale in modelul de business al Uniunii Europene, sustine CNN.

Criza datoriilor din Europa. Sa ne asteptam la mai multe probleme

In esenta, economiile mai mari ale UE vor fi obligate sa se implice mai mult in rezolvarea problemelor cauzate de vecinii cu sisteme fiscale mai slabe.

Aceasta este una dintre problemele dificile pe care trebuie sa le solutioneze Germania si Franta, obligate sa isi asume responsabilitatea pentru zona euro.

„In cele din urma, economiile mai puternice, din zona euro, ar putea decide ca prabusirea zone euro, realizata poate, printr-o criza bancara, ar implica costuri chiar mai mari decat sustinerea zonei”, considera McKeown.