Merkel conduce UE si promite o Constitutie pentru Europa

Marti, 09 Ianuarie 2007, ora 08:08
983 citiri

Angela Merkel a preluat presedintia UE la 1 ianuarie, impreuna cu un munte de probleme controversate, nerezolvate si o data cu extinderea blocului la 27 de membri.

Ea s-a angajat sa dea Europei o Constitutie sau cel putin un proiect. Criticii dar si sustinatorii ei sunt sceptici. Prima femeie cancelar a Germaniei se confrunta cu presedintia rotativa de sase luni a blocului intr-o perioada de indoieli sporite privind coeziunea Europei si capacitatea sa de a actiona solidar in problemele cruciale. "Oamenii isi pierd increderea in proiectul european si nationalismul revine", scria ziarul conservator elen Kathimerini. "Neintelegerile acute dintre state nu pot fi ascunse de dragalaseniile diplomatice".

Presedintele Poloniei, Lech Kaczynski, reflectand dispozitia altor state foste comuniste membre ale Uniunii, spunea: "ceea ce ii intereseaza pe polonezi este viitorul Poloniei, si nu cel al UE". Sarcina dnei Merkel este complicata de rolul jucat de Germania in calitate de actuala detinatoare a presedintiei G8 - grupul celor mai industrializate tari din lume, care include Rusia.

Poate in pripa, dna Merkel a atasat presedintiei germane sarcina elaborarii unei noi Constitutii europene - sau cel putin a pregatirii liniilor directoare ale unui document acceptabil pentru toate statele membre, inclusiv Bulgaria si Romania, care au aderat la inceputul anului curent.

Precedentul tratat constitutional, acceptat de 18 membri, a fost respins in referendumurile din 2005 de Franta si Olanda. De atunci, numarul "euroscepticilor" a sporit, astazi incluzand Marea Britanie, Polonia si Republica Ceha. Mai multe alte state membre sunt incerte.

"Nu putem realiza miracole in sase luni", spunea ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier, punand sub semnul indoielii capacitatea doamnei Merkel de a pregati un proiect satisfacator, calificat deja de unii analisti europeni drept o "misiune imposibila".

Totusi, majoritatea oficialitatilor europene considera ca planificata constitutie ar reprezenta un cadru de lucru esential pentru procesul decizional. Un astfel de document trebuie acceptat de toate tarile membre. Un veto il poate distruge si retrimite pe masa de proiectare.

Se cauta o "retea de siguranta"

De o importanta cruciala este dorinta Europei ca proiectul sa nu includa nici o lege controversata din cele cuprinse in precedentul document respins. Avand in vedere complexitatea problemei, candidatul prezidential la alegerile din Franta, Nicolas Sarkozy a sugerat un "minitratat" diluat care sa satisfaca pe toata lumea.

Katinka Barysch, de la Centrul londonez pentru reforma europeana, a spus ca o astfel de solutie "ar arata a infrangere pentru Germania, dar cat timp nu va purta numele de 'mini- Constitutie' ar putea merge". Sondajele de opinie realizate in Europa, de la coasta Atlanticului la statele baltice foste comuniste, reflecta dorinta ca acordul constitutional sa nu submineze identitatile si aspiratiile nationale.

"Oamenii vor totodata un tratat care sa functioneze ca retea de siguranta politica, economica si culturala", spunea un membru al Parlamentului European. "Germania trebuie sa mearga dincolo de prezentarea unei simple versiuni ameliorate a documentului respins".

Ambitia germana de a furniza UE un document definitiv si coercitiv din punct de vedere legal este obstructionata de apropiatele schimbari care se vor produce in doua din tarile membre principale: Marea Britanie si Franta - exact in cursul celor sase luni pe care dna Merkel le-a acordat guvernului sau pentru a pregati proiectul constitutional.

Blair, Chirac, irelevanti

Premierul britanic Tony Blair a spus ca intentioneaza sa demisioneze in luna mai si in aceeasi luna, Franta se va prezenta la urne in cadrul alegerilor prezidentiale, pentru a pune capat indelungatei cariere a presedintelui Jacques Chirac.

Astfel, foarte mediatizatele opinii ale dlui Blair si ale dlui Chirac privind UE si Constitutia sa planificata si-au pierdut impactul si, ca urmare, au devenit irelevante. "Cat de departe putem merge fara a determina ineficienta UE?", se intreba premierul francez Dominique de Villepin. "Avem nevoie de principii privind regulile comune inainte de a putea intrevedea stadii ulterioare ale largirii". Intre potentialii candidati se numara tarile din fosta Iugoslavie, precum si Albania si Ucraina.

De o vreme, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso avertizeaza ca blocul s-ar putea fisura la incheieturi si ca, desi mentine "politica portilor deschise", are nevoie de timp pentru a digera ultima extindere.
La 1 ianuarie, cerul Bulgariei si al Romaniei a fost luminat de focuri de artificii, conform unei oficialitati, cele doua tari reusind sa prinda "ultimul tren spre Europa".

Acceptarea celor doua tari balcanice "va fi ultima etapa a largirii, permitand reunificarea Europei", a spus dl Barroso. "Nu ne aflam in pozitia de a integra in continuare Europa in lipsa unei reforme institutionale. Capacitatea noastra de absorbtie are limite".

Cei doi noi membri au infrastructuri economice precare si au fost avertizati de mai multe ori sa reprime coruptia administrativa larg raspandita. Ambele aduc comunitati de romi (tigani), majoritatea traind in tabere itinerante, fara resedinta permanenta si de multe ori cu mai putin de 4 dolari pe zi.

Musulmanii constituie 13% din populatia de 7,7 milioane de locuitori a Bulgariei, multi de origine turca, care au fost discriminati in timpul epocii comuniste a Bulgariei. Multi din ei au fost siliti sa se converteasca la crestinism. Prezenta lor in UE intervine intr-o vreme de tensiuni considerabile referitoare la drepturile si cerintele celor peste 10 milioane de muncitori si a familiilor acestora din tarile musulmane, majoritatea constituind comunitati separate care rezista la integrare.

Frontiera poroasa

Natura poroasa a frontierei Bulgariei cu Turcia reprezinta o alta problema a blocului. Traficul comercial si de pasageri pe cele 35 de sosele care leaga Turcia de Bulgaria este cunoscut ca o ruta majora pentru droguri, contrabanda si imigratia ilegala spre Europa. Bulgariei i s-a cerut sa instituie controale mai efective in zona de frontiera, la aproximativ 180 de mile sud de capitala Sofia, dar nimeni nu se asteapta la rezultate rapide. O alta problema pentru presedintia UE a doamnei Merkel este cererea de integrare a Turciei, tara musulmana cu 71 de milioane de locuitori, cu un corp expeditionar de peste 30.000 de soldati stabilit in nordul Ciprului. In pofida protocolului care guverneaza relatiile comerciale dintre membrii recenti ai Uniunii si viitorii membri, Turcia refuza sa-si deschida porturile si aeroporturile pentru traficul greco-cipriot in lipsa unor concesii internationale pentru minoritatea turco-cipriota din nordul insulei.

Aliat cu Grecia, guvernul greco-cipriot reprezinta un potential obstacol in calea integrarii Ankarei in UE, deja impiedicata de pretentiile stringente ale Uniunii privind ameliorarea dosarului Turciei in domeniul drepturilor omului, tratamentul rezervat de aceasta minoritatilor si libertatii de expresie.

In decembrie, UE a suspendat convorbirile de aderare cu Turcia privind opt "capitole" sau clauze majore, paralizand practic negocierile care ar urma sa dureze pana la 10 ani. Conform estimarilor europene, este putin probabil ca presedintia doamnei Merkel sa aduca progrese in privinta problemei turce.

Totusi, se asteapta ameliorarea relatiilor Uniunii cu Rusia - desi anul trecut, veto-ul Poloniei a blocat intrunirea la varf a UE cu presedintele Rusiei, Vladimir Putin, ca urmare a interdictiei impuse de Moscova pentru importurile alimentare poloneze. Analistii spun ca dreptul de veto al membrilor individuali va avea o pondere mare asupra performantelor viitoare ale blocului.

Rador