O cariera aparte: manager la stat

Duminica, 04 Mai 2008, ora 23:55
4692 citiri
O cariera aparte: manager la stat

Directorii firmelor de stat se confunda cu istoria companiilor pe care le conduc. Ioan Nan (Antibiotice) si Constantin Roibu (Oltchim) dovedesc ca pot tine pasul cu privatii.

GURA LUMII

Oltchimul are prenumele „Roibu“

 

Lider al industriei chimice“ si „Omul fara

de care Oltchimul ar fi capitulat“ sunt doar doua dintre caracterizarile lui

Constantin Roibu, cel mai vechi director al unei companii de stat din Romania.

Considerat de adversari drept un „dinozaur“ care a condus combinatul in toata

perioada postcomunista, Roibu este cu siguranta unul dintre cei mai influenti

manageri pe care ii are statul. „La Oltchim nu sunt greve“, obisnuieste sa spuna

Roibu, managerul de care depind 6.000 de angajati ai combinatului si alti 50.000

de locuitori din Ramnicu-Valcea.

 

In ianuarie anul acesta, Roibu a primit din

partea actionarilor Oltchim mandat pentru inca patru ani la conducerea societatii.

Seful se confunda cu istoria companiei: din cei 42 de ani de activitate ai

combinatului, in ultimii 25 Roibu a lucrat aici.

 

„La 38 de ani am devenit director general,

asa ca nu am fost viciat prea mult de economia totalitara. Dupa ’91, am facut

cursuri de management, de comert si specializari“, ne-a spus Constantin Roibu. Isi

reproseaza un singur lucru: ca la privatizarea Petrom nu a fost suficient de

insistent „pe langa guvernanti sa introduca in legea de privatizare

obligativitatea Petromului sa livreze catre Oltchim materii prime pe termen

lung“.

 

„Chimia“ longevitatii

 

Inginer, sef de sectie si cel mai tanar

director de uzina al regimului comunist, Roibu activa intr-un domeniu cu mare

priza la maimarii regimului dictatorial: era chimist. Dupa Revolutie,

directorul Oltchim a fost curtat de PSD si de actuala guvernare, dar a stiut sa-si

mentina functia doar pe baza „bunelor relatii“, dupa cum spun oamenii din jurul

lui. La 56 de ani, Roibu se mai intrece doar cu cifrele: „Eu pot spune doar ca,

in 1992, cifra de afaceri a Oltchimului era de 98 de milioane de dolari, iar in

2007 a fost de 738 de milioane. Acum vreau doar privatizarea combinatului cu un

fond de investitii, nu cu un investitor strategic“, ne spune Roibu.

 

Pastrand din modelul de management al

vechiului regim, Roibu „ingrijeste“, pe langa fabrica, echipa de handbal (care

poarta numele fabricii, „ca pe vremuri“ - n.r.) sau casa de cultura a orasului.

Desi nu este inregimentat politic, surse din Valcea spun ca ii sustine

financiar pe candidatul la primarie Mircea Gutau (PDL) si pe Ion Calea (PSD),

candidat pentru Consiliul Judetean Valcea.

 

Subalternii spun ca nimeni din Oltchim nu

i-a amenintat vreodata pozitia, poate si pentru ca „s-a inconjurat mereu de

oameni fideli, la care se adauga consilieri foarte buni, pe care ii asculta

mereu“. Dincolo de prieteniile lui politice, Roibu este un manager foarte iubit

de oamenii din fabrica, spun cei din Valcea.

 

„Munceste mult si are in combinat un

apartament unde uneori innopteaza, iar daca un salariat are un fiu care nu are

unde sa se angajeze, imediat ii ofera ceva de lucru“, spun oamenii din combinat.

Oamenii din Valcea isi amintesc ca Roibu a construit cu banii Oltchimului mai

multe case pentru persoane nevoiase, dar directorului nu ii place ca aceste initiative

sa fie facute publice.

 

„El niciodata nu a spus "eu am dat" si nu

este vazut la evenimente pe care le sponsorizeaza“, spun valcenii.

 

„LA STAT ESTE ALTA LUME“

Recrutarea „dinozaurilor“ este anevoioasa

 

In eventualitatea in care acesti directori

ar pleca de la stat sau companiile pe care le conduc s-ar privatiza, ei ar

putea sa-si piarda pozitia privilegiata. George Butunoiu, specialist in

recrutare, ne-a spus ca „nimeni nu i-ar recruta pe acesti oameni“. El aminteste

ca, „in companiile de stat, sunt alte reguli, alta lume, pentru ca acolo

afacerile se fac altfel decat in companiile private. Singurul motiv pentru care

i-ar lua o multinationala ar fi pentru influenta lor, dar pana acum nu am vazut

pe nimeni care sa aiba curajul sa recruteze pe cineva de la stat“.

 

„De 15 ani de cand fac meseria asta, nu am

auzit nici macar sa se puna in discutie o astfel de solutie in companiile care

au intrat pe piata in Romania“, mai spune Butunoiu. In privinta salarizarii,

Butunoiu crede ca o companie privata nu i-ar plati mai mult, pentru ca oricum

ei au salarii foate mari, „la care vin prime si tot felul de afaceri cu acordul

guvernului“.

 

De exemplu, seful Oltchim ar avea un

salariu de aproximativ 50.000 de euro anual, iar „Nani de la Antibiotice are

ceva mai putin“, crede Butunoiu.

 

Pe de alta parte, Ioan Nani ne-a declarat ca

a primit cateva propuneri de a conduce companii private, atat din industria

farmaceutica, cat si din industrii conexe acesteia.

 

„N-as pleca inca de la Antibiotice“, spune

el. Si Constantin Roibu se vede lucrand „la privati“. „Dar cel mai mult mi-ar

placea sa raman in Oltchim, chiar daca va trece la actionari privati“, ne-a

declarat el.

 

CONSTANTIN ROIBU

Director prin ochii unui oras

 

> Si-a inceput cariera la Solventul Timisoara,

dupa terminarea facultatii, in 1977.

 

> Este un bun manager, care a invatat

repede ce inseamna o finantare.

 

> Are o memorie foarte buna: tine minte

numele tuturor salariatilor si pe cele ale fostilor salariati si amanunte

despre familiile lor; cunoaste fiecare colt din combinat.

 

> Constantin Roibu si fiul sau Alexandru

sunt actionari in mai multe firme: Realpro, Proambient, Multinvest, Conifast,

MM Tehnolemn, Diasar, Test-Prolemn Impex, RC Dinamic Investitii. Fiul sau, 29

de ani, a intermediat vanzarea celor mai mari spatii comerciale din Valcea, iar

oamenii din oras spun ca „juniorului“ ii place „sa arate mereu cat este de

bogat“.

 

> Roibu detine „zeci de hectare“ de

teren in comuna Mihaesti, Valcea, locul unde s-a nascut.

 

> Sta la bloc, in zona centrala a

municipiului Ramnicu-Valcea, nu se imbraca cu haine scumpe si nu participa la

evenimente mondene.

 

> Conduce un VW Golf. Sotia sa este

medic stomatolog si director al Clinicii Oltchim.

 

IDENTITATE

Ioan Nani este Antibiotice

 

Cine il cunoaste pe Ioan Nani, directorul

general al producatorului de medicamente Antibiotice Iasi, spune ca acesta a

ajuns sa se identifice cu fabrica. Antibiotice este Nani si Nani este

Antibiotice, asociere creata pas cu pas in ultimii 24 de ani. Este vazut atat

ca manager modern, cu viziune si strategie, ca model pentru angajati, cat si ca

unul dintre „vinovatii“ pentru esecul privatizarii Antibiotice, de acum doua

luni. Ioan Nani are 48 de ani, iar juma- tate din viata si-a petrecut-o la

Antibiotice. „Compania nu este condusa de un om, ci de o echipa. Asta este

principala mea realizare“, ne-a declarat Nani.

 

A rezistat la sefia celui mai mare producator

roman de medicamente in cea mai dinamica perioada din industria farmaceutica, cand

piata s-a aglomerat de multinationale. In timp ce unul dintre principalii sai

competitori, cehii de la Zentiva, a schimbat trei directori intr-un an, Nani a

ajuns la o decada.

 

Se zvoneste ca ar cocheta cu Partidul

Democrat Liberal (PDL), ceea ce i-ar fi atras antipatia sefului liberal al

Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Teodor Atanasiu.

Prin urmare, a fost retrogradat din functie in urma cu doua saptamani si a fost

numit director general adjunct, functie care nu exista pana atunci.

 

Un Sorin Ovidiu Vintu mai mic

 

„Nani este un om puternic pentru ca a

beneficiat de parghiile date de valoarea societatii pe care o conducea. El

discuta cu toti factorii de decizie din Iasi, dar sta in umbra. La o scara mai

mica, este un fel de Sorin Ovidiu Vintu pe care nu il vezi, dar actiunile lui

se fac simtite“. Asa il caracterizeaza un deputat PNL de Iasi. Se stie despre Nani

ca are relatii foarte bune cu ceilalti sefi ai produca torilor de medicamente,

dar si cu lanturile de farmacii, precum si cu politicienii. Angajatii spun

despre el ca a reusit sa se impuna ca model fara sa braveze.

 

„Modern, ca stil de management“, spune si Stefan

Liute, unul dintre fondatorii agentiei de branding Grapefruit, care s-a ocupat

cu schimbarea imaginii produca torului de medicamente, in urma cu trei ani.

„Orientat pe obiective. Foarte ancorat in realitate - fara asta n-ar fi putut sa

faca din Antibiotice un succes exceptional. Si spun exceptional in primul rand

pentru ca e al unei companii de stat, de la care nimeni nu s-ar fi asteptat pe

vremuri la prea multe“, mai adauga Liute.

 

O firma a „capusat“ privatizarea

 

Privatizarea Antibiotice, intrata in linie

dreapta la inceputul anului, este pentru moment suspendata, urmand ca AVAS,

care detine 53% din actiuni, sa publice din nou anuntul de vanzare in urmatoarele

luni. Desi nu a fost prezentat oficial niciun motiv pentru suspendarea privatizarii,

Teodor Atanasiu, seful de la AVAS, a sugerat ca principalul motiv pentru care

acest proces este in prezent blocat tine de un mare cerc de interese economice,

dar si politice, din jurul produca- torului iesean de medicamente.

 

„Domnul director Nani are un frate care se

ocupa de afaceri intr- o mare firma privata care vinde medicamentele de la

Antibiotice pe piata romaneasca“, a spus Atanasiu, in urma cu doua luni. In

prezent, se ancheteaza legaturile familiei Nani cu Antibiotice.

 

IN OGLINDA

„Sefii“ de la stat se cred cei mai buni

 

Putini directori sau manageri se pot lauda

cu asocierea numelui si realizarilor companiei de numele lor. Constantin Stroe,

vicepresedintele Consiliului de Administratie al Dacia, Gheorghe Dobra,

directorul general al Alro Slatina, sau Dinu Patriciu, presedintele Rompetrol,

se pot mandri cu acest statut. Constantin Stroe este de mai bine de 30 de ani

la Dacia.

 

„Cel mai mare pericol pentru managerii care

conduc o companie mult timp este sa creada ca sunt cei mai buni. Rezultatele financiare

nu spun totul. Fara punct de reper, au o perceptie deformata despre performantele

lor“, considera Stroe, pentru care singura solutie este alternanta la putere.

„Cred ca eu am plecat de la Dacia la timpul potrivit.

 

Aveam o tinta, modelul Logan. Cand s-a indeplinit,

am renuntat la functia de conducere“, spune Stroe, care a parasit functia de

director general al producatorului de automobile in 2002, in favoarea lui

Christian Esteve, adus de francezii de la Renault. Gheorge Dobra a fost

director la compania de stat Alro, iar de cand aceasta a fost preluata de

grupul rus Marco a fost pastrat pe aceeasi functie. De 14 ani director general

al Alro, Dobra a fost mentinut in functie de catre Vitali Masitki, seful

aluminiului rusesc in primul rand pentru influenta lui in companie.

 

Pe de lata parte, pentru Dinu Patriciu,

compania Rompetrol este o afacere pe care a cumparat-o, a dezvoltat-o pana a

ajuns a doua companie de profil din Romania si activeaza in alte 12 tari si a vandut-o

anul trecut. Desi nu mai este proprietarul grupului, Patriciu a fost pastrat

presedintele companiei petroliere de catre kazahii de la KazMunaiGaz.

 

IOAN NANI

Jumatate din viata la Antibiotice

 

> Nani si-a inceput activitatea la

Antibiotice in 1982, in biroul financiar al companiei, pe cand avea doar 24 de

ani.

 

> In 1994 a ajuns director financiar,

iar din 1998 este director general.

 

> Sub mandatul sau, cifra de afaceri a

producatorului de medicamente a crescut de la 26,7 milioane de dolari in 1999

la 102 milioane de dolari in 2007. Producatorul ocupa anul trecut locul noua in

topul celor mai mari jucatori din industria de profil, cu o cota de piata de

3,1%, potrivit companiei de cercetare de piata Cegedim Romania.

 

> Dupa schimbarea imaginii, in 2005, pretul

pe actiune la Bursa de Valori Bucuresti s-a apreciat de cinci ori si de aproape

14 ori fata de anul 2000. Din 1997, Antibiotice este listata la Categoria I a

Bursei de Valori Bucuresti. Actiunile Antibiotice sunt incluse in componenta

indicelui BET al BVB, in indicele ROTX al Bursei din Viena, dar si intr-un

indice al Dow Jones, potrivit datelor furnizate de companie.

Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...