Internetul, intre distrugere si inovatie

Primul deceniu din noul mileniu a fost marcat de ascensiunea unei tehnologii pe care unii au numit-o cea mai importanta descoperire a omenirii, de pana acum, insa, despre care altii cred ca este o forta distructiva: Internetul.

La inceputurile Internetului, toata lumea vorbea despre faptul ca noua tehnologie o sa schimbe lumea pentru totdeauna si o sa ne conduca spre o utopie tehnologica. Ceea ce ar putea fi adevarat, in cele din urma, dar, pana sa ajungem acolo, se pare ca trebuie sa trecem printr-o perioada pe care economistul Joseph Schumpeter a numit-o "distrugere creativa".

De la ziare si reviste, carti, muzica, filme la telecomunicatii, retail, hoteluri sau companii aeriene, o multime de sectoare au avut de suferit din cauza Internetului, cred analistii de la Newsweek.

Aceasta tehnologie a prosperat in orice domeniu in care companiile se bazau pe publicitate pentru profit sau in locurile unde era o lipsa de transparenta sau de concurenta.

Industria mediatica traditionala (ziare/reviste, radio, TV) a fost in prima linie din acest "razboi" si nu a facut fata prea bine. Publicatiile au avut de suferit pentru ca managerii lor nu si-au dat seama ca baza afacerii pe care o conduc este informatia, nu tiparirea lor pe o bucata de hartie si apoi distribuirea acestui mediu fizic. Ziarele si revistele au inceput prea tarziu si prea greoi sa-si faca aparitia pe Internet. Greu de crezut ca tocmai un sector al carui principal scop este sa afle lucruri noi, a fost printre ultimele care au "descoperit" mediul nou al Internetului.

Publicatiile dispar una cate una pentru ca Internetul le-a furat monopolul asupra distribuirii de informatii si asupra micii publicitati, pentru care taxau sume considerabile. Apoi, au aparut site-uri specializate pe mica publicitate, de exemplu, gen Craigslists, care ofereau acest seviciu gratuit.

Televiziunea este in acelasi vapor care se scufunda. Inainte de Internet, aveau monopol asupra programelor video. Insa, mai ales dupa apartia site-urilor gen YouTube, nu mai exista limita in privinta numarului "posturilor". Avand din ce in ce mai putini bani, televiziunea a fost inundata de programe gen reality-show sau talk show, mult mai ieftine de realizat decat filmele sau serialele.

Industria muzica si cea cinematografica, la pamanat

Intai a fost Napster, distribuind piesele muzicale gratis. Marile case de discuri l-au atacat si au reusit sa-l invinga. Insa Apple a venit cu o idee geniala, care a fortat companiile din domeniu sa cedeze controlul asupra industriei: iTunes. Un magazin virtual, unde nu esti, de obicei, obligat sa cumperi un album intreg, avand posibilitatea achizitionarii unei singure piese, la preturi mult mai mici. Modelul de business a fost copiat cu succes de multe companii, existand multe astfel de magazine in prezent. Exista, in continuare, magazine de CD-uri si DVD-uri, insa multe au pierderi si sunt nevoite sa-si restranga activitatea.

Apple a oferit aceeasi alegere si producatorilor de filme, care, insa, au preferat, pana acum, sa aiba, in cel mai rau caz, mai multi distribuitori virtuali, nu unul singur, puternic.
-
Insa nu doar companiile "traditionale" au avut de suferit. Microsoft, cel mai mare producator de software la nivel mondial, nu avea rival. Insa, in ultimii zece ani, gratie Internetului au aparut din ce in ce mai multi concurenti, ce isi ofera programele la preturi mult mai mici sau chiar gratis.

In prezent, Microsoft se lupta sa prinda din urma Apple, cu al sau iTunes si iPod, dar si Amazon, cu dispozitivul de citit carti virtuale, Kindle. Potrivit profesorului Clayton Christensen, Microsoft sufera de "dilema inovatorului". A fost primul si a devenit prea mare pentru a fi distrus complet, insa, tocmai din cauza marimii, nu poate prinde tendintele noi si devine irelevant.

Astfel, se poate spune ca Internetul a schimbat fiecare aspect al vietii noastre, de la modurile de comunicare, al felul in care consumam cultura sau ne cumparam orice, de la haine la vacante pe insule exotice. Ramane de vazut daca schimbarea s-a facut spre bine sau spre rau.