Seful ArcelorMittal: Unii pot intelege industria ca pe o vaca de muls, dar nu mai avem lapte

Duminica, 24 Noiembrie 2013, ora 15:30
1684 citiri
Seful ArcelorMittal: Unii pot intelege industria ca pe o vaca de muls, dar nu mai avem lapte
Bruno Ribo, ArcelorMittal

Situatia ArcelorMittal Galati este in continuare dificila, 2013 fiind al cincilea an consecutiv in care combinatul va inregistra pierderi, a declarat, intr-un interviu, Bruno Ribo, directorul general al companiei.

Acesta a vorbit si despre costurile ridicate cu energia, mentionand ca anul trecut combinatul a lansat un program numit 'Energyze", care are scopul de a duce la o diminuare a consumurilor energetice de circa 15%, dar si ca, in ultimii cinci ani, au fost realizate investitii de 200 de milioane de euro in conditii de pierdere consecutiva.

Bruno Ribo a atras atentia ca unii pot intelege industria ca pe o 'vaca de muls, insa aceasta nu mai are lapte de mult'.

Care este situatia actuala a combinatului?

Situatia combinatului este in continuare dificila. Dupa cum stiti, este al cincilea an consecutiv in care suntem in zona de pierdere financiara, dar inca suntem in viata si ne luptam pentru a ne asigura viitorul, un viitor sustenabil.

In cadrul programului nostru de transformare, am facut progrese importante in ultimul timp. Daca ar fi sa comparam ce am facut anul acesta cu ce a fost inainte de criza, in 2007 - 2008, ani foarte buni pentru noi, astazi suntem cu 15% mai eficienti decat eram in acele vremuri. Problema este ca, in ciuda tuturor acestor imbunatatiri ale eficientei, inca pierdem bani, desi inainte de criza noi castigam bani.

De ce se intampla aceste lucruri? Sunt doua motive: piata s-a schimbat complet, s-a schimbat structural. Pana in 2009, era o cerere mai mare decat capacitatea de productie - vorbim despre piata noastra-, insa acum situatia s-a schimbat complet. S-a inversat situatia atat in Europa, cat si in piata noastra naturala, care este bazinul Marii Negre. Exista o supracapacitate de productie care este in zona de 25%, iar pentru unele produse, cum ar fi tabla groasa, este chiar de 30%. Aceasta situatie a generat o inasprire a mediului concurential intr-o mult mai mare masura decat in trecut.

Iata de ce, incepand cu 2009, nu mai suntem in pozitia de a transfera catre clienti cresterea preturilor la materiile prime, pe de o parte, si cresterea tarifelor la energie, pe de alta parte. Iata de ce toate economiile pe care le-am facut, toate imbunatatirile de 15% au fost, de fapt, inghitite de piata, iar intr-o alta masura au fost luate de furnizorii nostri, care au crescut la preturi, in principal in chestiunea energiei.

Sa va dau un singur exemplu: costul la energie este de 39% in costul nostru suplimentar, adica diferenta dintre pretul cu care vindem produsul si pretul materiilor prime, cum ar fi minereul de fier si cocs. Astazi, 39% din aceasta diferenta este energia. Pentru noi, asta inseamna electricitate, dar si gaz natural. Este cam jumatate - jumatate gaz si energie electrica. Noi am lansat un program care se numeste "Energyze", care sa ne reduca structural consumurile energetice. Acest program a inceput anul trecut si am identificat cel putin 100 de idei de proiecte pe care le putem implementa cu resurse proprii, care sa ne conduca la o reducere a consumurilor energetice de circa 15%. Dar aceasta nu compenseaza ceea ce se intampla pe chestiunea energetica - si nu vorbim aici de pretul crud ar energiei electrice, ci despre suprataxarea care a explodat in ultima vreme si despre dublarea pretului la gazul natural produs in Romania in ultimii doi ani.

In ceea ce priveste liberalizarea pietei, memorandumul initial prevedea un palier de doi ani. Este mult prea rapid. Noi pretindem ca piata este liberalizata, dar, dupa parerea mea, liberalizarea ar trebui sa conduca la preturi competitive - este atat punctul nostru de vedere, cat si al altor industrii din Romania, care ne-am grupat in Asociatia Marilor Consumatori Energetici. Noi credem ca aceasta liberalizare este cumva prematura, pentru ca este o singura sursa care furnizeaza gaz natural si care va defini cumva nivelul pretului. Ca sa va dau o imagine completa, panoramica a situatiei, Arcellor Mittal Galati exporta in jur de doua treimi din productie. Chiar si la nivelul actual de productie, de 1,7 milioane de tone pe an sa zicem, noi suntem de fapt prea mari pentru Romania, unde detinem peste 50%, si suntem nevoiti sa exportam. In exporturile noastre, ne lovim de concurenta, care vine din zona Rusiei, si stim cu siguranta ca ei au tarife mai bune la electricitate si mult mai bune la gaze. Cu caracter informativ, nivelul lor este cam la jumatate, ca efort financiar in privinta resurselor energetice, deci pe ei ii costa cam la jumatate din cat ne costa pe noi.

Poate ca a fost un raspuns prea lung, dar am vrut sa va dau o imagine globala.

Stiu ca o delegatie a acestei Asociatii pe care ati infiintat-o a fost la Bruxelles. Ce v-au spus acolo?

Prin intermediul asociatiei noastre profesionale, noi, Asociatia Producatorilor de Otel, ne-am aratat preocuparea privind viitorul acestei industrii - este o lupta care a inceput in urma cu cateva luni si asta a determinat Comisia Europeana sa ia in calcul situatia noastra dificila, pentru ca noi nu concuram doar intre noi in Europa, ci concurenta cea mai mare este din afara Europei, iar decidentii politici trebuie sa creeze un cadru competitiv care sa permita continuarea acestei activitati in Europa. Concurentii nostri nu platesc certificate verzi, nu platesc alocatii CO2, drepturi. Intelegem aceste politici, impartasim viziunea pe termen lung, dar, pe termen scurt, aceste dificultati trebuie rezolvate.

Ati discutat si cu autoritatile romane? Ce v-au spus? Cu cine v-ati intalnit?

Ca in toate tarile unde noi operam, avem contacte regulate, contacte frecvente cu decidentii politici, cu autoritatile. Este o chestiune normala sa le informam despre situatia afacerii noastre si sa le explicam dificultatile, atunci cand le avem. Am discutat la nivele diferite. Domnul Mittal (Laksmi Mittal, proprietarul ArcelorMittal n.r) insusi a fost in Romania la inceputul verii. A fost un contact la cel mai inalt nivel, dar cu siguranta avem contacte regulate cu acele autoritati care au implicare in chestiunea energetica. Discutam deseori pentru a implementa acele solutii care sunt legale si care exista si sunt aplicate in cele mai multe din tarile europene. Ca exemplu, in Germania, consumatorii mari industriali primesc o scutire la certificatele verzi de pana la 95%. Ei nu platesc in plus fata de pretul curentului mai mult de 0,5 euro pe MWh. In cazul nostru, azi platim in jur de 7 - 8 euro peste pretul energiei electrice. Daca nu se face nimic, daca nu se iau masuri, acest efort efort suplimentar ar putea creste la 15 - 18 euro pe MWh.

Care a fost raspunsul autoritatilor? Ce masuri au in vedere?

Autoritatile au facut un prim pas in luna iunie. Este vorba despre Ordonanta de Guvern 57. A fost un pas bun, in directia corecta, pentru ca acest pas in primul rand recunoaste ca exista o problema structurala, este un dezechilibru. Dar, asa cum si asociatia noastra si noi am spus, credem ca si alti pasi trebuie urmati pentru a reduce pierderile generate de plata certificatelor verzi, taxele de cogenerare, iar acesti pasi trebuie luati imediat.

Care ar fi acesti pasi?

Sa zicem ca pretul crud al energiei electrice este 170 - 180 de lei, iar pretul final pe care noi il platim este cu 40% mai mare. Este cam 300 de lei. Noi platim 120 de lei in plus fata de cei 170 - 180 de lei. Si, la 300 de lei pe MWh, noi nu putem supravietui. Componenta tehnica a solutiilor care trebuie implementate se afla in responsabilitatea decidentilor politici. Putem face propuneri...dar, la urma urmei sunt propunerile noastre, nu noi facem noi politica.

Care va fi productia in acest an si cum este fata de anii precedenti?

Productia va fi aproximativ aceeasi. Suntem undeva in zona de 1,65 - 1,7 milioane de tone pe an. Inainte de criza, era intre 3,5 si 4 milioane de tone pe an.

Veti avea pierderi si in acest an? La cat le estimati? Sunt in scadere sau in crestere fata de anul trecut?

Da, probabil ca vom avea pierderi. In termen de indicatori operationali, avem o imbunatatire importanta fata de anii trecuti, dar rezultatul net nu se va imbunatati mult fata de ce a fost anul trecut. Am avut in 2012 operatiuni financiare pe care nu le-am mai avut anul acesta, care ne-ar fi imbunatatit rezultatul. Am redus anul trecut capitalul de lucru intr-o masura in care nu va fi redus acum. Este o chestiune tehnica, nu vom intra in amanunte.

Tinta noastra este sa revenim in zona de profit cat de repede va fi posibil.

Sa mai spun un lucru pe care poate nu l-am comunicat: chiar si in aceasta perioada de cinci ani de pierderi consecutive, am primit un sprijin puternic de la grupul mama. In acesti cinci ani, am investit 200 de milioane de euro in conditii de pierdere consecutiva. Insist pe acest mesaj pentru ca exista critici, oameni care spun ca 'demolati echipamentul cutare', 'demolati echipamentul cutare', dar, de fapt, ceea ce facem noi este sa restructuram pentru a ne adapta la noile conditii ale pietei. Iar daca nu ne adaptam, ceilalti o vor face si noi vom muri.

Cat mai rezistati sa tot acumulati pierderi?

Pentru moment, suntem inca sprijiniti de compania - mama si de presedintele Grupului nostru, Mittal. Dar aceasta situatie nu poate dura la nesfarsit. Trebuie sa ne reintoarcem in zona de profitabilitate cat de repede se poate. Daca am avea cadrul corect de tarifare pentru resursele energetice, cu toate eforturile facute in cadrul programului de transformare si rezultatele obtinute am putea atinge aceasta tinta, poate, in cea de-a doua parte a anului viitor si poate 2015, ca an intreg, sa fie posibila o zona de profit. Dar acest lucru depinde, pe de o parte, de situatia din piata, iar pe de alta parte de situatia generata de cresterea costurilor energetice, si poate ar fi asta primul motiv si nu neaparat piata. Astazi, daca ne lovim de o crestere a pretului la gaze de 40%, nu putem spune clientilor: 'O sa-ti cresc pretul la tabla'. Si eu cum cresc cu 10% pretul la tabla, pentru ca mi-a crescut pretul la gaze? Piata nu accepta o asemenea crestere, piata noastra in care livram.

Care este in prezent numarul angajatilor ArcellorMittal Galati, cati oameni au plecat in acest an si la ce valoare s-a ridicat pachetul compensator?

Acum avem circa 9.000 de angajati, inclusiv subcontractorii. Oamenii nostri direct angajati sunt in jur de 7.000. Cam 400 au plecat anul acesta, iar pachetul pe care l-am propus - si care a fost acceptat in mod voluntar de oameni - a fost mult mai bun decat cel prevazut in contractul colectiv de munca pentru disponibilizari, pentru ca acestea nu au fost disponibilizari.

Pachetul financiar prevazut in contractul colectiv de munca in caz de concedieri este unul dintre cele mai favorabile din zona noastra de activitate, poate printre cele mai bune din Romania, dar nu asa s-a aplicat, ci prin plecari voluntare. De fapt, obiectivul nostru este sa mentinem cat mai mult din slujbe, dar aceste eforturi care s-au facut au fost pentru a adapta afacerea noastra la realitati.

Aveti in vedere sa mai oferiti astfel de pachete compensatorii si anul viitor? Mai trebuie sa mai plece si alti oameni sau acum aveti numarul de salariati optim?

Pe termen scurt, nu. Dar continuam sa lucram pentru cresterea productivitatii, pentru ca este un element-cheie pentru noi, iar acesta este un proces care nu se opreste niciodata si nu ne mai putem baza pe plecarile naturale. De asemenea, avem un proces de relocari interne de personal.

Care considerati ca va fi impactul asupra economiei al noilor taxe pe care le-a anuntat Guvernul - taxele pe constructiile speciale?

Unii pot intelege industria ca pe o vaca de muls. Lasand gluma la o parte, putem spune ca nu mai avem lapte de mult. De fapt, din punct de vedere financiar, sangeram. Trebuie sa evaluam, dar nu cred ca este un pas in directia cea buna din punctul nostru de vedere. Dar mai mult de atat nu pot comenta.

Cum arata mediul economic din Romania fata de alte state europene?

Cred ca Romania are potential. Este un potential pe termen mediu al Romaniei - vedem lucrul acesta - sunt si alte puncte care sunt favorabile. Romania are un sistem educational care livreaza educatie calificata, oameni inteligenti, isteti, in special in sectorul care ne intereseaza pe noi - de exemplu automatizari. Discutam cu alti colegi din alte industrii si impartasim acelasi punct de vedere. Alt punct pozitiv pe care il are Romania este potentialul agricol important care, probabil, ca va fi valorizat in anii urmatori.

Acum, ceea ce decidentii politici ar trebui sa faca este ca in interiorul acestei imagini generale sa decida daca mentin industriile cheie, industriile importante. Daca Romania vrea sa faca acest lucru, sunt cativa pasi care trebuie urmati. Cred ca, structural, Romania poate avea o rata de crestere economica mai mare decat tarile din vestul Europei. Cresterea medie in Europa ar putea fi de 2-3 %. Daca ne uitam la Spania, Franta, Italia gasim acolo 0,5%. Deci, rata de crestere economica a Romaniei ar putea fi mai mare decat cea a altor tari europene, dar este o decizie care trebuie luata in interiorul societatii romanesti. Vrem sa devenim o tara a serviciilor si a intermedierilor energetice sau o tara care sa aiba si o industrie?

Palm Residence Olteniței - apartamente premium la intrarea în Popești Leordeni la cele mai bune preţuri
Palm Residence Olteniței - apartamente premium la intrarea în Popești Leordeni la cele mai bune preţuri
La doar câteva sute de metri de granița (invizibilă) dintre București (sector 4) și Ilfov (Popești-Leordeni), pe Șoseaua Oltenitei - DN4, se ridică un ansamblu rezidențial ce va schimba...
Aspirator sau mop cu abur? Care dintre ele este mai bun în funcție de utilizarea sa?
Aspirator sau mop cu abur? Care dintre ele este mai bun în funcție de utilizarea sa?
Dacă vă gândiți să cumpărați un aspirator sau un mop cu abur, dar nu sunteți siguri pe care să îl alegeți, ați ajuns la locul potrivit. Vă vom oferi informațiile pe care trebuie să...
#Bruno Ribo ArcelorMittal, #seful ArcelorMittal, #interviu Bruno Ribo , #stiri Arcelormittal