Ce face o companie rezistenta in momente de criza? Sunt strategia, planificarea, echipa de conducere sau mecanismele de raspuns, indicatori cu privire la sansele de succes pentru depasirea unei crize?
In timp ce crizele sunt greu de previzionat, tot mai multi profeti anunta o noua criza globala. Fiecare dintre acesti profeti, "prieteni cu adevarul", spun echipelor guvernamentale si companiilor ce sa faca.
Tocmai pentru ca povestea fiecaruia seamana frica anuntand o noua criza economica, e bine sa ne uitam la companii si la capacitatea acestora de a raspunde unui test de stres.
Planul bine facut e aliatul tau, la bine si la rau
Fiecare companie are, sau ar trebui sa aiba, o strategie, un proces de planificare si un set de responsabilitati manageriale. Numai ca momentele de criza scot la iveala un nou mod de operare.
Intre obisnuitul mod de operare si modul de operare in conditii de criza, companiile e bine sa gaseasca o zona medie operationala, un mod de actiune pe care companiile sa il acceseaze atunci cand percep o amenintare la nivel macroeconomic, legislativ sau referitor la o schimbare in preferintele consumatorilor.
Cu ajutorul mecanismelor decizionale, a transparentei si unei foi de parcurs pentru momente de criza liderii pot gestiona si consolida resursele umane si de capital ale companiei.
De cele mai multe ori, in momente de criza, companiile au o abordare defensiva. Optimizeaza costurile, restructureaza personal, reduc investitiile, inchid... mai mult
Miercuri, 20 Noiembrie 2019, ora 11:00
Presedintele Klaus Iohannis a anuntat, miercuri, ca respinge "in integralitate" remanierea propusa de premierul Viorica Dancila, precizand ca propunerile primite sunt inacceptabile.
"Nu accept nici o propunere de remaniere din partea acestui guvern, nu doar pentru ca acest guvern si-a schimbat componenta politica, ci pentru ca propunerile pe care le-am primit sunt pur si simplu inacceptabile. Asadar, resping in integralitate remanierea propusa de premier", a declarat seful statului.
In acelasi timp, Klaus Iohannis a cerut guvernului sa mearga in Parlament pentru a cere un nou vot de incredere.
"Actualul guvern are nevoie de o noua confirmare in Parlament, printr-o procedura pe care le solicit sa o declanseze", a subliniat presedintele.
Klaus Iohannis i-a atacat dur si pe cei de la ALDE, afirmand ca sunt la fel de vinovati ca cei de la PSD pentru esecul guvernarii.
Potrivit sefului statului, "incercarile ALDE de a se spala acum pe maini si de a se tine departe de aceasta guvernare sunt pur si simplu ridicole".
"Dupa ce ai stat la aceeasi masa cu PSD si ai luat masuri impotriva romanilor si a Romaniei, dupa ce ai girat masacrarea legilor justitiei si adoptarea de masuri economice gresite, nu mai pacalesti pe nimeni ca nu esti vinovat", le-a transmis Iohannis celor de la ALDE.
Ziare.com a transmis in format LIVE TEXT declaratiile sustinute de presedintele Klaus Iohannis
- Degringolada de la nivelul guvernarii confirma dispretul cu care PSD si ALDE ii... mai mult
Miercuri, 28 August 2019, ora 18:22
Cheltuielile guvernamentale trebuie sa joace un rol mai mare in stimularea economiei zonei euro in urmatorii ani, chiar daca aceasta inseamna deficite bugetare mai mari, a declarat luni Olivier Blanchard, fostul economist sef al Fondului Monetar International, transmite Bloomberg.
Cu prilejul forumului organizat de Banca Centrala Europeana la Sintra, Portugalia, Olivier Blanchard l-a laudat pe presedintele BCE, Mario Draghi pentru decizia de a cobori dobanda de referinta in teritoriul negativ, pentru achizitiile de active si creditele bancare pe termen lung, introduse de Draghi pentru a ajuta zona euro sa isi revina dupa criza financiara globala. Cu toate acestea, Blanchard a sustinut ca aceste eforturi au lasat decidentilor un spatiu de manevra limitat pentru a raspunde la viitoarele socuri economice.
"Cu siguranta nu exista spatiul de manevra necesar pentru a raspunde si la o recesiune obisnuita. Politica fiscala trebuie sa joace un rol mult mai activ si in prezent nu este echipata pentru a face acest lucru", a spus Olivier Blanchard, care in prezent lucreaza la Peterson Institute for International Economics.
Intrebarea cum poate fi abordata urmatoarea criza a devenit una presanta in conditiile in care ritmul de crestere a economiei mondiale incetineste ca urmare a tensiunilor comerciale. BCE a anuntat ca va reactiona, daca va fi nevoie, insa, spre deosebire de Rezerva Federala americana, BCE nu a inceput inca sa majoreze dobanzile de la un minim istoric. In... mai mult
Marti, 18 Iunie 2019, ora 10:28
Guvernul elen a profitat de prima vizita a reprezentantilor creditorilor sai dupa iesirea oficiala a Greciei din criza pentru a cere renuntarea la o noua taiere a pensiilor, care era prevazuta sa se aplice de la 1 ianuarie.
Ministrul grec de finante, Euclide Tsakalotos, le "va explica" reprezentantilor creditorilor tarii - Uniunea Europeana (UE) si Fondul Monetar International (FMI) - "ca nu exista nicio ratiune bugetara" pentru aceasta masura, a declarat purtatorul de cuvant al guvernului, Dimitris Tzanakopoulos.
"Problema va fi ulterior transmisa la niveluri europene mai inalte", a adaugat el, cu putin timp inainte de o intrevedere cu reprezentantii creditorilor care au inceput o misiune la Atena.
Acestia nu au formulat o opozitie de principiu, potrivit agentiei ANA care citeaza o sursa guvernamentala, insa au insistat asupra necesitatii ca Grecia sa-si respecte angajamentul de a inregistra in 2019 (si pana in 2022) un excedent primar de 3,5% din PIB.
La presiunile FMI si Germaniei, Grecia a trebuit sa se angajeze iarna aceasta ca va opera o noua scadere de pensii, a 14-a din 2010, si ca o va pune in aplicare in 2019, an electoral.
Intre timp, Grecia, care a iesit la 20 august din programele de imprumuturi ale UE-FMI ce asigurau supravietuirea ei financiara din 2010 pana de curand, a depasit cu mult, pentru al treilea an consecutiv, obiectivele bugetare dictate de creditorii sai.
Premierul grec Alexis Tsipras le-a cerut deja sambata creditorilor... mai mult
Joi, 13 Septembrie 2018, ora 16:00
Cu zece ani in urma, pe 15 septembrie 2008, avea loc prabusirea bancii de investitii Lehman Brothers, cu active de peste 680 de miliarde de dolari si 26.200 de angajati.
A urmat o perioada de turbulente pe pietele financiare, in prim plan fiind bancile si firmele de asigurari, de scadere a activitatii economice si un mare sentiment de neincredere in investitii.
Refugiul investitorilor s-a indreptat catre metalele pretioase si monedele de refugiu, in special francul elvetian. Guvernul american a luat imediat masuri demarand programul TARP (3 octombrie 2008), prin care a cumparat activele toxice din sectorul financiar pentru asigurarea capitalului necesar functionarii sistemului financiar.
Au fost alocate 700 de miliarde de dolari, din care s-au cheltuit 431 de miliarde. Interesant este ca, la inchiderea programului, in 2014, activele TARP au fost vandute catre fondul Ally Financial, obtinand un profit de 15,3 miliarde de dolari.
Guvernele europene au actionat si acestea pentru salvarea institutiilor financiare, asigurand stabilitatea financiara a bancilor nationale. La nivelul Uniunii Europene nu a existat un "club deal" de salvare a sectorului financiar, singura interventie coordonata de catre Banca Centrala Europeana, tarzie de altfel, fiind programul "Quantitative Easing" - relaxarea cantitativa, prin care s-au achizitionat, de catre BCE, obligatiuni guvernamentale in schimbul injectiei de lichiditati.
Semnele crizei din 2008 si ce facea Romania
Sigur,... mai mult
Luni, 10 Septembrie 2018, ora 09:20
Noul plan al Uniunii Europene cu privire la gestionarea migratiei si acordurile pe care le-a incheiat cu tari-cheie raspund problemelor care au cauzat o criza in Guvern, a declarat duminica Angela Merkel, relateaza The Associated Press.
Ministrul german de Interne Horst Seehofer vrea ca Berlinul sa expulzeze azilanti in state membre UE in care acestia au intrat pe teritoriul Uniunii, insa cancelarul a insistat asupra unor solutii la nivel european.
Seehofer este presedintele Uniunii Crestin Sociale (CSU), o veche aliata de dreapta a Uniunii Crestin Democrate (CDU) a lui Merkel, si partenera in coalitia aflata la guvernare alaturi de Partidul Social-Democrat (SPD).
Propunerea sa cu privire la infiintarea unor "centre-ancora" in vederea trierii migrantilor la frontiera Germaniei si acceptarea, pe de alta parte, de catre alte state membre UE de a primi inapoi persoane care au cerut azil in aceste tari "are acelasi efect" cu ceea ce vrea CSU, a apreciat Merkel duminica, la ZDF.
Cele doua partide se intrunesc - separat - duminica seara, pentru a decide ce este de facut in aceasta criza guvernamentala. ...citeste mai departe despre "Merkel spera ca acordurile europene cu privire la migranti sa rezolve criza guvernamentala din Germania" pe Ziare.com mai mult
Duminica, 01 Iulie 2018, ora 17:40
Increderea consumatorilor europeni a ajuns, in decembrie 2017, la un indice de 21,1 puncte, cel mai ridicat din ultimii 10 ani, in timp ce, in cazul Romaniei, toti indicatorii au scazut semnificativ, va urmare a crizei guvernamentale, reiese din rezultatele studiului GfK privind climatul de consum din Europa pentru trimestrul IV din anul trecut, publicate luni.
In contextul cresterii increderii consumatorilor din Europa, realizatorii studiului de specialitate prognozeaza pentru anul 2018 o majorarea a consumului casnic din Uniunea Europeana (UE) cuprinsa intre 1,5 si 2%, in termeni reali.
"Pe toata durata anului 2017, increderea intr-o eventuala crestere economica a Europei a crescut semnificativ. Bazandu-se pe aceasta crestere, oamenii spera si la salarii marite.
Asteptarile privind veniturile sunt pozitive intr-o mare parte a Europei, dar sunt doar cu putin mai mari fata de anul 2016. Aceeasi evolutie a inregistrat-o si disponibilitatea de cumparare.
Pe baza tuturor factorilor analizati, GfK prognozeaza pentru anul 2018 o crestere a consumului gospodariilor din Uniunea Europeana intre 1,5 si 2%, in termeni reali. In concluzie, economia europeana va continua sa fie sustinuta de consumul privat", declara expertul in consum al GfK, Rolf Burkl.
In cazul Romaniei, analiza GfK arata ca toti indicatorii au scazut semnificativ, in ultimul trimestru al anului 2017, iar asteptarile economice au atins minimul anual in decembrie, ajungand la un nivel de -19,3 puncte,... mai mult
Luni, 12 Februarie 2018, ora 16:23
Presa internationala scrie pe larg despre criza guvernamentala din Romania provocata de PSD, dupa ce miercuri a retras sprijinul politic premierului Sorin Grindeanu, care insa a refuzat sa demisioneze, riscand astfel sa provoace o noua criza politica la patru luni dupa manifestatii fara precedent impotriva coruptiei.
"Un premier este legitim atat timp cat dispune de sustinerea partidelor care l-au numit, ori noi i-am retras aceasta sustinere", a declarat seful Partidului Social-Democrat (PSD), Liviu Dragnea, la finalul reuniunii partidului. "Ministrii au demisionat, domnul Grindeanu nu mai are Guvern", a adaugat el citat de AFP:
Grindeanu a anuntat imediat ca refuza sa isi depuna mandatul. "Nu voi demisiona. Este vorba despre Guvernul Romaniei (...), avem toti o responsabilitate fata de acest lucru", a spus el intr-o conferinta de presa.
AFP scrie ca, daca Grindeanu se cramponeaza de acesta functie, PSD pare condamnat sa depuna o mottiune de cenzura impotriva propriului Guvern.
Potrivit lui Grindeanu, aceasta criza are o singura explicatie, si anume dorinta sefului PSD "de a concentra toata puterea in mainile sale".
Dragnea, care i-a condus pe social-democrati catre o victorie zdrobitoare in alegerile legislative din 2016, a fost nevoit sa renunte la o candidatura la postul de premier, din cauza unei condamnari la doi ani de inchisoare cu suspendare pentru frauda electorala. El este cel care l-a propus pe Grindeanu in acest post.
Potrivit mai multor... mai mult
Joi, 15 Iunie 2017, ora 10:20
Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a declarat, dupa ce Guvernul Ciolos a depus juramantul, ca oamenii de la conducerea tarii se confrunta cu cea mai grava forma de criza care poate exista, si anume criza de incredere din partea populatiei.
"Societatea se schimba, societatea romaneasca s-a schimbat, societatea de astazi are alte asteptari decat cea de acum 10 sau 25 de ani, de imediat de dupa Revolutie. Societatea se schimba si se schimba asteptarile societatii, asteptarile fata de clasa politica si daca diferenta intre asteptari si realitati devine prea mare intram in criza. Multi au vorbit in aceste zile despre criza in care ne afla, multi au vorbit despre criza, putini au definit-o.
S-au tinut cuvantari, s-a spus ca nu am avut o criza guvernamentala, ca nu am avut si nu avem o criza parlamentara, ca nu avem nici macar o criza politica si atunci se pune intrebarea legitima: ce fel de criza avem. Avem cea mai grava forma de criza: criza de incredere. Avem o criza de incredere ...citeste mai departe despre "Iohannis, la depunerea juramantului Guvernului Ciolos: Avem cea mai grava forma de criza" pe Ziare.com mai mult
Marti, 17 Noiembrie 2015, ora 20:21