

In Antichitate grecii obisnuiau sa inalte statui zeilor; in Imperiul Roman, statuile ii reprezentau mai mult pe vremelnicii imperatori. Una din primele sarcini ale unui nou imparat era aceea de a darima statuile predecesorilor, pentru a le face loc celor proprii. De aceea, din punct de vedere a ceea ce astazi vedem prin muzeele lumii, Roma pare mai saraca, artistic vorbind, decit Grecia.William Shakespeare a scris Richard al lll-lea in epoca elisabetana, regina fiind o reprezentanta a dinastiei Tudorilor.
Prin urmare, bietul om a fost infatisat publicului drept un batut de soarta - in acele vremuri, o infirmitate fizica, gen cocoasa, era socotita o pedeapsa de la Dumnezeu pentru nestiute pacate - asasin de copii si las.
Celebra replica "Dau un regat pentru un cal!" sugera ca dorea sa o stearga de pe cimpul de lupta si doar nesansa l-a tinut acolo. In fapt, in vremea lui Richard - care nu era cocosat, in treacat fie spus - Anglia era sfisiata de un crunt razboi civil intre doua grupari nobiliare, casa de York si aceea de Lancaster, conflict intrat in istorie sub numele de "Razboiul celor Doua Roze", dupa simbolurile heraldice ale familiilor, respectiv trandafirul alb (York) si cel rosu (Lancaster).
Dupa moartea fratelui sau, Richard si-a primit coroana legitim, dupa ce in prealabil fusese tutorele unui rege-copil, care a murit in imprejurari elucidate abia recent (o infectie la mandibula).
Uzurpatorii au fost Tudorii, iar Richard a murit cu sabia in mina, aparindu-si... mai mult
Luni, 13 Septembrie 2010, ora 01:04
8
Dincolo de efectele evolutiilor internationale asupra tarii noastre, actuala criza economica din Romania este rezultatul sumei de greseli - financiare, sociale si politice - comise in ultimele doua decenii. Iar efectele pot fi mult mai devastatoare decit isi imagineza astazi si cei mai pesimisti dintre observatori.Schimbarile din Romania finelui de decembrie 1989 au debutat sub semnul minciunii, pe de-o parte si a lipsei de viziune strategica, pe de alta. Minciunii, pentru ca nici astazi resorturile intime ale schimbarii nu au fost dezvaluite publicului larg si intre romani s-a cascat cvasiinstantaneu o falie durabila.
Povestea teroristilor, executia pripita a cuplului prezidential, diversiunile din 1990, toate acestea sunt, dupa doua decenii, rani (inca) deschise. Nu ca ar mai interesa prea mult pe cineva astazi - dar pentru o intreaga generatie au fost o trauma severa si o dezamagire pe masura.
O generatie care inca de atunci a raspuns partial prin emigrare, partial prin indiferenta civica si/sau politica. In economie, s-a demarat o reforma bilbiita - Decretul-lege 54/1990 schita un fel de timida persestroika.
Restituirea proprietatilor agricole a condus la farimitarea de astazi si a nascut premizele unei agriculturi de subzistenta, dificil de modernizat, risipita in mici loturi. Presiunii sociale ale unei economii in picaj i s-a raspuns prin pensionari pripite, al caror pret il platim si acum.
Ineptul slogan "Nu ne vindem tara!" a intirziat privatizarea intr-o... mai mult
Luni, 31 Mai 2010, ora 23:55
10
La vremea respectiva, dl. Silviu Brucan nu a pomenit intimplator perioada de doua decenii pentru o schimbare de pattern politic. Cine a studiat istoria recenta a Romaniei, stie ca, in general, ciclurile reformelor profunde au fost, intr-adevar, de douazeci de ani.Douazeci de ani inseamna, printre altele, ceva ce nimeni nu a subliniat - epuizarea biologica a unei generatii.
Daca suntem de acord ca virsta cea mai productiva/activa (in politica, in business, etc) este undeva intre 40-60 de ani (si din oameni de aceasta virsta se formeaza elita conducatoare), atunci este limpede ca aceasta elita, dupa doua decenii, se situeaza ca virsta undeva intre 60 si 80 de ani.
Si din acest punct de vedere, schimbarile profunde devin posibile/probabile.
In jurul anului 1900, Romania finalizeaza prima etapa a devenirii sale ca stat-natiune modern, printr-o serie de reforme demarate in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, dupa Unire, dar desavirsite si aprofundate in timpul lungii domnii a celui care va deveni primul Rege al Romaniei, Carol l.
Deja in 1919, statul isi desavirseste, prin Tratatele de la Versailles, unitatea teritoriala si porneste pe calea unei modernizari rapide pe toate palierele: politice, economice, sociale.
Aceste reforme isi ating apogeul dupa alte doua decenii, respectiv in 1938, an care ramine unul de referinta din punct de vedere statistic (cel mai inalt punct atins de economia romaneasca.
Se constituie o elita intelectuala solida - atunci apar Ionescu,... mai mult
Marti, 22 Decembrie 2009, ora 23:33
20