

Inasprirea politicii fiscale in Europa este un mod gresit de a rezolva criza datoriei si poate duce laun rezultat total opus, a opinat cunoscutul economist american Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru Economie, profesor la Universitatea Columbia.
"Inasprirea politicii financiare este o greseala. Europa nu-si va mai recastiga increderea, se va ajunge la un rezultat absolut opus", a subliniat el, intr-un interviu acordat joi Bloomberg Tv.
"Tarile din zona euro au semnat un pact de sinucidere colectiva, pariind pe economisirea mijloacelor bugetare.Acest lucru va duce la colapsul economiilor lor", a evidentiat analistul american.
Caderea economiilor Europei, care in acest moment au nevoie de sprijin in vederea cresterii, s-ar putea dovedi "foarte grava", spune Stiglitz, atragand atentia ca "liderii europeni par incapabili sa inteleaga ceea ce este necesar de facut" in situatia data.
Totodata, mai spune el, anul 2012 va fi unul "foarte dificil" pentru tarile din Europa, iar situatia din Lumea Veche va afecta si economia americana. mai mult
Vineri, 20 Ianuarie 2012, ora 08:56

Premiul Nobel pentru Pace va fi acordat sambata presedintelui liberian Ellen Johnson Sirleaf, compatrioatei sale Leymah Gbowee si yemenitei Tawakkol Karman, premiu care le-a fost decernat pentru a sublinia rolul celor 3 femeii in rezolvarea conflictelor internationale, relateaza AFP.
Comitetul Nobel a anuntat pe 7 octombrie atribuirea premiului celor trei femei - o tripleta istorica - "pentru lupta lor neviolenta in favoarea securitatii femeilor si a drepturilor acestora de a participa la procesele de pace".
Prima femeie araba care primeste Premiul Nobel pentru Pace, dna Karman, ziarista de 32 de ani, a fost una din fortele motrice ale miscarii care cere de la inceputul anului plecarea presedintelui yemenit Ali Abdallah Saleh, la putere de 33 de ani.
Lucrator social devenit "luptator pentru pace", dna Gbowee a initiat o miscare pasnica a femeilor care, printr-o originala "greva a sexului", a contribuit la sfarsitul razboiului civil, in 2003.
Premiul le va fi inmanat de presedintele Comitetului Nobel, Thorbjoern Jagland, in cadrul unei ceremonii care va incepe la 12h00 GMT la primaria din Oslo. Premiul consta intr-o medalie de aur, o diploma si un cec de 10 milioane de coroane suedeze (circa un milion de euro), pe care laureatele il vor imparti in trei parti egale.
Premiile Nobel pentru literatura, chimie, fizica, medicina si stiinte economice vor fi inmanate in aceeasi zi, la Stockholm. mai mult
Sambata, 10 Decembrie 2011, ora 11:29

Cativa dintre cei mai cunoscuti "guru" ai economiei mondiale cred ca zona euro va trece de criza datoriilor. Totusi, daca ar fi ca aceasta sa se desparta, cea care va pleca prima va fi Germania, si nu Grecia. Joseph Stiglitz, care a castigat premiul Nobel pentru economie in 2001, Myron Scholes, care a fost rasplatit cu un Nobel pentru munca sa in domeniul derivativelor si Robert Mundell, laureat al premiului Nobel in 2009 s-au intalnit alaturi de alti 14 economisti importanti pentru a discuta despre viitorul economic al Europei, potrivit Euractiv.
"Nu cred ca zona euro se va prabusi. Europa trebuie sa se miste catre echivalentul Statelor Unite ale Europei", este de parere Mundell.
Economistii adunati pe insula Lundau, din Germania, au discutat despre incetinirea economiei americane si despre o a treia runda de "usurare cantitativa" - QE3, emisa de Federal Reserve. Cei mai multi cred ca un astfel de program nu ar ajuta la nimic.
"Este foarte dificil sa refaci un ou, dupa ce l-ai facut omleta. Am ajuns la concluzia ca ar fi mai bine, din punctul de vedere al complexitatii contractuale, ca Germania, si nu Grecia, sa paraseasca zona euro mai intai ", este de parere Stiglitz.
Totusi, o zona euro fara Germania nu ar mai avea sens. Lansarea unui monede comune in 1999 a fost un triumf al politicii, in fata economiei.
Multi experti se intrebau la acel moment daca mai multe tari pot sa impartaseasca aceeasi moneda, fara a-si pierde suveranitatea bugetelor.
Dupa un prim deceniu... mai mult
Luni, 29 August 2011, ora 21:12
1
Figuri ale "primaverii arabe", WikiLeaks, fondatorii Internetului si Uniunea Europeana figureaza printre cei 241 de candidati - un numar record - pentru acordarea Premiului Nobel pentru Pace din acest an, informeaza Mediafax."Numarul definitiv al candidaturilor este de 241, dintre care 53 de organizatii", a declarat, marti, directorul Institutului Nobel, Geir Lundestad. Precedentul record data de anul trecut, cu 237 de candidaturi.
Lista de pretendenti ramane un secret bine pazit timp de cel putin 50 de ani, in conformitate cu statutul Nobel, dar, fara a trada identitatea "nominalizatilor", Lundestad a afirmat ca editia din 2011 este influentata de revoltele populare din lumea araba.
"Am primit mai multe propuneri care reflecta situatia remarcata" in Tunisia, Egipt si Libia, a spus el.
Mii de persoane din intreaga lume - parlamentari si ministri, laureati precedenti, membri ai unor instante internationale, unii profesori de universitate - obisnuiesc sa propuna o candidatura, data-limita pentru trimiterea propunerilor fiind fixata pentru 1 februarie.
Un deputat norvegian, Snorre Valen, a confirmat ca a propus WikiLeaks pentru acordarea premiului Nobel, apreciind ca site-ul creat de australianul Julian Assange si specializat in publicarea de informatii confidentiale a permis ridicarea valului care acopera "coruptia, crimele de razboi si tortura".
Organizatia neguvernamentala rusa pentru drepturile omului Memorial si unul din directorii sai, Svetlana Ganuskina, au fost... mai mult
Marti, 01 Martie 2011, ora 22:28

Guvernul britanic risca sa impiedice relansarea economica si sa declanseze o criza a datoriilor similara cu cea a Greciei, prin reducerile puternice ale cheltuielilor publice pe care le pregateste, avertizeaza Christopher Pissarides, laureat al premiului Nobel pentru economie, transmite Reuters, citata de Mediafax.El sustine ca ministrul Finantelor de la Londra, George Osborne, a ridicat riscul ca Marea Britanie sa intre intr-o criza de genul celei din Grecia atunci cand a anuntat, miercuri, cele mai severe masuri de austeritate ale ecestei generatii.
"Somajul este ridicat, iar locurile de munca neocupate sunt putine. Daca masurile prezentate de cancelar vor fi adoptate, situatia ar putea deveni mult mai rea", a declarat Pissarides.
Economistul arata ca Osborne ar fi putut propune un program clar de reducere a deficitului bugetar pentru urmatorii cinci ani, amanand o buna parte a taierilor pana cand situatia economica va deveni mai putin fragila.
"Riscul suveran ar fi fost astfel minimizat. Cancelarul expune economia la riscuri care nu sunt necesare, din cauza unor temeri nejustificate", a afirmat laureatul premiului Nobel.
Osborne sustine ca economiile de 81 miliarde lire sterline sunt necesare pentru a evita o criza de genul celei din Grecia, unde increderea investitorilor s-a prabusit, iar costurile de imprumut ale statului au crescut abrupt.
Premierul David Cameron arata, la randul sau, ca tara ar putea fi "ruinata" economic daca nu reduce deficitul bugetar record pe... mai mult
Duminica, 24 Octombrie 2010, ora 22:56

Premiul Nobel pentru Stiinte Economice a fost decernat economistilor Peter Diamond, Dale Mortensen si Christopher Pissarides pentru o teorie care ajuta la intelegerea modului in care somajul este afectat de politicile guvernamentale, a anuntat Academia Regala Suedeza pentru Stiinte, relateaza Mediafax."De ce sunt atatia oameni neangajati in conditiile in care sunt infiintate multe locuri de munca?
Cum pot afecta politicile economice somajul?
Laureatii de anul acesta au dezvoltat o teorie care poate fi folosita pentru a raspunde la aceste intrebari", se arata intr-un comunicat al Academiei Regale Suedeze pentru Stiinta.
Diamond, Mortensen si Pissarides au creat modele care ajuta la intelegerea modului in care somajul, numarul locurilor de munca vacante sau salariile sunt afectate de legislatie si de politicile economice.
O concluzie a teoriei acestora este ca ajutoarele de somaj mai generoase duc la un somaj mai ridicat si intervale de timp mai lungi in care angajatorii cauta angajati, iar somerii incearca sa gaseasca un loc de munca.
Pe multe piete, cererea nu intra intotdeauna in contact imediat cu oferta, explica Academia.
Aceasta problema priveste, de exemplu, angajatorii care cauta mana de lucru si persoanele care incearca sa gaseasca un loc de munca.
Procesul de cautare necesita timp si resurse si de aceea genereaza tensiuni pe piete.
Pe asemenea piete, cererea unor cumparatori nu va fi satisfacuta, iar unii vanzatori nu vor vinde cat vor.
Prin analogie, pe piata... mai mult
Luni, 11 Octombrie 2010, ora 17:50

Presedintele Barack Obama isi va primi, joi, Premiul Nobel pentru Pace in calitate de "presedinte de razboi" si isi va asuma pe deplin faptul ca primeste distinctia dupa ce a decis trimiterea a 30.000 de militari suplimentari in Afganistan, a afirmat, luni, purtatorul sau de cuvant.Presedintele american va pleca, miercuri, la Oslo si va primi joi premiul care i-a fost decernat in octombrie. Alegerea lui Obama a generat surpriza generala, pentru ca se afla in functie de mai putin de un an, nu inregistrase decat rezultate minore in materie de politica externa si mostenea de la predecesorul sau doua razboaie, in Irak si in Afganistan, precizeaza Mediafax.Barack Obama va evoca "evident (...) coincidenta intre decernarea Premiului Nobel pentru Pace si decizia de a trimite intariri in Afganistan", a declarat purtatorul de cuvant al Casei Albe, Robert Gibbs.
Intrebat daca presedintele va primi distinctia in calitate de "presedinte de razboi", Gibbs a raspuns: "Exact".
Barck Obama a anuntat, la 1 decembrie, trimiterea a 30.000 de militari suplimentari in incercarea de a stabiliza situatia din Afganistan, ridicand numarul total al militarilor americani in aceasta tara la circa 100.000. In mandatul sau, contingentul american in aceasta tara va fi triplat.Numeroase organizatii au anuntat ca se vor afla, joi, in apropierea hotelului unde va fi cazat Obama la Oslo, pentru a protesta fata de sporirea angajamentului in Afganistan.
Peste 2.000 de politisti norvegieni, inclusiv tragatori... mai mult
Marti, 08 Decembrie 2009, ora 09:45

The Nobel Foundation ar putea sa reduca sumele in bani oferite castigatorilor premiilor Nobel, pe care le acorda in fiecare an, o consecinta a crizei economice mondiale, a anuntat presedintele acestei fundatii, citat de Reuters. Anul acesta, fundatia a alocat 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,5 milioane de dolari) pentru fiecare premiu, aceasta suma ramanand neschimbata in ultimul deceniu. Insa actuala criza economica mondiala ar putea afecta serios resursele financiare ale fundatiei, care s-ar putea vedea obligata sa reduca valoarea premiilor din anii viitori, scrie Mediafax.
"In viitor, am putea fi obligati sa reducem valoarea premiilor", a declarat Michael Sohlman, director executiv al Nobel Foundation.
"Am trecut de furtuna, insa am luat apa la bord", a adaugat acesta.
Michael Sohlman a declarat ca valorile fundatiei si-au "revenit" doar partial pe piata de capital in 2009, dupa ce pierduse aproape o cincime din capitalul investit, in 2008, din cauza crizei economice mondiale.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu exceptia celui pentru economie, instituit in 1968 de Banca centrala din Suedia, cu ocazia implinirii a 300 de ani de la fondarea acestei institutii. Premiile au fost create dupa moartea inginerului suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conform vointei sale din testament.
Alfred Nobel a stipulat in testamentul sau ca suma de 31 de milioane de coroane suedeze (4,5 milioane de dolari) sa fie plasata in investitii sigure, iar venitul... mai mult
Luni, 07 Decembrie 2009, ora 15:42

Sezonul premiilor Nobel se incheie luni cu cel pentru economie, care se bucura de o atentie sporita, intr-un moment in care lumea trece prin cea mai grava criza economica din ultimele decenii, relateaza AFP, citat de Newsin.Oficial numit "Premiul Bancii Suediei in stiinte economice in memoria lui Alfred Nobel", Nobelul pentru economie, singurul care nu era prevazut in testamentul lui Alfred Nobel, va fi anuntat la 11.00 GMT (14.00, ora Romaniei) la Stockholm.
Decernat din 1969 si finantat de Banca Centrala suedeza, el are tot un cec de zece milioane de coroane (970.000 de euro), ca celelalte.
Masculin si american: acesta este profilul laureatului Nobel pentru economie.
Nicio femeie nu l-a obtinut pana acum, si, din cele 62 premii decernate in ultimii 40 de ani, 42 au fost date unor economisti americani.
Anul trecut, in plin tumult pe pietele financiare, Nobelul a fost acordat americanului Paul Krugman, economist al globalizarii si editorialist reputat pentru atacurile la adresa administratiei Bush si a exceselor din finante si din politica monetara americana.
Potrivit site-ului de pariuri Ladbrokes, americanul Eugene Fama, prezentat ca "parintele finantelor moderne", este cel mai bine plasat.
El a intocmit, impreuna cu americanul Kenneth French, un nou model de evaluare a pretului activelor financiare.
In presa sunt vehiculate si numele americanilor Paul Romer, Matthew Rabin sau William Nordhaus.
Insa, potrivit cotidianului suedez Dagens Nyheter, in general bine informat... mai mult
Luni, 12 Octombrie 2009, ora 10:21