In Romania, privatizarea companiilor de stat a ajuns o metoda de stergere a incompetentei si ilegalitatilor si nu un mijloc de crestere a economiei.
In ultimii 23 de ani, privatizarea companiilor de stat a fost catalogata in multe feluri. Adulata de unii, care i-au imbratisat calitatile. Criticata de altii, care i-au scos in evidenta doar defectele. Privatizarea a fost, pe rand, inger si demon, salvator sau rau suprem al economiei romanesti. Ca de obicei, adevarul este la mijloc si ascunde adevarata problema a economiei romanesti: abandonarea rolului statului de administrator al companiilor cu capital de stat.
Privatizarea a debutat cu vocatia ei sociala. Am avut MEBO si PAS, prin care muncitorii si conducerea firmelor de stat cu bani si certificate de proprietate si-au cumparat fabrica. In cele din urma, timpul a demonstrat ca actiunile companiilor privatizate prin MEBO au fost concentrate in mainile catorva actionari.
Capitalismul social nu a functionat. Cele mai multe companii care au inceput privatizarea prin MEBO au sfarsit prin a fi conduse de catre o mana de actionari, de obicei, directorii companiilor, sau eventual de catre un investitor din afara companiei.
Aceeasi soarta au avut-o si firmele de stat privatizate prin certificatele de proprietate, privatizarea in masa, metoda prin care s-a incercat in anii '90 sa se creeze o masa mare de actionari care sa-si poata tranzactiona valorile mobiliare pe piata de capital.
De la privatizare la lichidare si... mai mult
Luni, 04 Martie 2013, ora 14:47
Ce poate intelege un intreprinzator din "starea natiunii"? In ce fel principalele cifre bugetare influenteaza activitatea micilor intreprinzatori? Iata "starea natiunii" vazuta de un mic intreprinzator.
M-am uitat de curiozitate pe cifrele pe care le-a prezentat premierul Victor Ponta privind "starea natiunii" si am incercat sa compar, atat cat se poate, cifrele micii mele firme cu cele ale bugetului Romaniei. Mai intai de toate, am vazut ca Romania cheltuieste mai mult decat incaseaza. Firma mea nu si-ar permite acest lucru. Sau mai exact nu mi-as permite prea mult timp acest lucru, pentru ca ar trebui sa vin cu bani de acasa. Ma rog, statului ii este la indemana sa faca acest lucru pentru ca are tot felul de cheltuieli pe care trebuie sa le faca cu sanatatea, cu scoala sau cu asistenta sociala.
Apoi, mi se pare mult ca aproape un sfert din veniturile incasate sa se duca pe salarii. Am calculat cat platesc pe eu pe salarii si a rezultat ca, procentual, salariile inseamna mult mai putin la mine la firma. Ceea ce ma face sa ma gandesc ca statul are ori prea multi angajati, ori da salarii prea mari. Daca insa ascult ce spun clientii mei, bugetarii, care se plang ca au salarii mici, atunci ma gandesc ca prima varianta este mai aproape de adevar, adica statul are prea multi angajati.
In orice caz, salariile bugetarilor sunt, in total, mai mari decat investitiile pe care le face statul. Daca nu cumva Guvernul va mai taia de la investitii. In orice caz, mie imi este... mai mult
Joi, 24 Ianuarie 2013, ora 12:04
Exista deja un loc comun: toata lumea, de la specialist la omul simplu, afirma ca anul 2013 va fi unul dificil. Atunci cand se pune o eticheta, nimeni nu se mai complica sa aduca si argumente.
De ce va fi dificil anul 2013? Iata motivele principale. Deficitul bugetar va trebui sa scada in continuare. Dupa primele 11 luni ale anului 2012, deficitul bugetar era de numai 1,8% din PIB. Probabil ca, in buna traditie romaneasca, ultima luna a anului 2012 va aduce o crestere a deficitului bugetar pana la 2,2% din PIB, nivel convenit cu finantatorii internationali. Astfel, anul acesta, guvernul va trebui sa reduca in continuare deficitul bugetar. Nu cu mult, de la 2,2% la 1,8% din PIB, dar totusi procesul de consolidare fiscala va continua.
Mai precis, cheltuielile bugetare nu vor putea avea expansiunea pe care si-ar dori-o populatia si mediul de afaceri. Populatia spera la cresteri de salarii si pensii, in timp ce companiile tot asteapta "o indulcire" a tratamentului fiscal si a contributiilor sociale platite.
Trebuie facuta o distinctie: conform legii, pensiile ar trebui sa creasca. De bun simt ar fi ca daca un guvern nu doreste sa aplice legea, sa o modifice. In schimb, salariile bugetare este imposibil de crezut ca vor creste. Ele pot fi cel mult aduse la nivelul de dinainte de taierea lor de catre guvernul Boc.
Declaratiile premierului Ponta vorbesc de o crestere a salariului minim de la 700 lei la 800 lei. Paradoxal, insa, aceasta masura va afecta sectorul... mai mult
Luni, 14 Ianuarie 2013, ora 11:47
Iar agenda sesiunii parlamentare a avut cateva momente importante. Primul dintre ele a fost momentul simbolic al oferirii premiului Nobel pentru pace obtinut de Uniunea Europeana cetatenilor europeni. Doi conducatori europeni, Martin Schultz, presedintele Parlamentului European, si Jose Manuel Durao Barrosso, presedintele Comisiei Europene, au participat la o ceremonie festiva.
La intrarea in Parlament era scris simplu, in cele 23 de limbi oficiale europene, logoul acestei idei: "pacea voastra, premiul vostru". Am citit sloganul in cele 23 de limbi oficiale ale UE si m-am mirat cat de diferit se rosteste, dar cat de mult poate uni o astfel de idee. A fost, trebuie sa recunosc, si un moment de emotie sa vad sloganul scris in limba romana alaturi de celelate limbi europene.
De la premiul Nobel la premiul Saharov
Premiul Nobel pentru pace acordat UE a fost considerat de catre unii comentatori o decizie bizara. Este, insa, limpede ca argumentele in favoarea premiului sunt de nezdruncinat. De 60 de ani, Uniunea Europeana, in toate formele sale, nu a mai cunoscut razboiul, iar un merit revine fara indoiala constructiei politice.
Tot in Parlamentul European a avut loc decernarea premiului Saharov, un premiu acordat pentru libertatea de gandire. Premiul a fost primit de avocata iraniana, Nasrin Sotoudeh si de regizorul de film iranian, Jafar Panafi. Nici unul din cei doi premiati nu a putut fi prezent la festivitate, in Parlamentul European, deoarece nu pot parasi... mai mult
Joi, 20 Decembrie 2012, ora 10:40
Campania electorala aflata in derulare nu a adus dezbateri de substanta. Temele economice si sociale ale Romaniei au fost evitate, iar politicienii s-au marginit la schimburi de replici lipsite de substanta. Castigatorii alegerilor se vor lovi insa de cruda realitate.
Campania electorala pentru alegerile parlamentare este complet ratata. Din punctul de vedere al cetateanului si nu din cel al politicienilor. Politicienii si-au calculat pasii (atat cat le-a fost cu putinta si cat i-a dus mintea), si-au ales circumscriptiile electorale in asa fel incat sa evite contracandidatii de temut si au evitat cu grija dezbaterile pe temele fundamentale ale societatii romanesti.
Cei mai multi dintre candidati s-au ascuns in spatele ideii ca alegatorii sunt interesati de teme locale, sau cel mult regionale, pe care parlamentarii nu le pot gestiona.
De fapt, candidatii Uniunii Social Liberale (USL) dau sentimentul ca si-au facut temele dupa campania prezidentiala a lui Mircea Geoana din anul 2009, in care a pierdut in fata lui Traian Basescu. Atunci s-a spus ca in al doilea tur de scrutin ar fi fost suficient ca Geoana, pur si simplu, sa stea acasa si l-ar fi invins pe presedintele in exercitiu. Nu a facut asa si a pierdut.
Dezbaterea temelor importante, un plus pentru alegatori
Cel care a pierdut din acest non-combat al candidatilor a fost, de aceasta data, alegatorul roman care a fost privat de dezbaterea marilor teme ale societatii si economiei romanesti: reforma... mai mult
Marti, 04 Decembrie 2012, ora 11:03
An dupa an, banca centrala rateaza tinta de inflatie prognozata si asumata. A venit momentul ca Banca Nationala sa-si modifice obiectivul fundamental dintr-un motiv simplu: nu poate controla "tintirea inflatiei".
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat ca revizuieste rata inflatiei din acest an la 5,2%. La inceputul acestui an, BNR isi propusese ca tinta a inflatiei nivelul de 3%. De fapt, ajustarea pe care o aduce banca centrala consfinteste o realitate a economiei romanesti: una este inflatia prognozata la inceputul anului, alta este cea pe care o constatam la sfarsitul anului.
De la aceasta diferenta pleaca o serie intreaga de neajunsuri: bugetul este construit pe o tinta a inflatiei falsa, ceea ce va atrage totdeauna nevoia de rectificari bugetare si, mai mult, companiile serioase, romanesti sau straine, isi construiesc, la randul lor, bugetele pe baza unei estimari eronate.
In aceste conditii, este rezonabil ca in continuare BNR sa aiba ca principal obiectiv "tintirea inflatiei", adica atingerea de catre economia romaneasca a indicatorului privind inflatia? Mai degraba, nu. De altfel, BNR a ratat tinta de inflatie de sase ori in ultimii sapte ani. Ceva este putred aici. Atat in obiectivul legal pe care si-l asuma BNR, tintirea inflatiei, cat si in mijloacele pe care banca centrala le are la indemana pentru ca economia romaneasca sa atinga un anumit nivel al inflatiei.
In urma cu opt ani, BNR si-a asumat prin lege "tintirea inflatiei". Adica, scopul BNR... mai mult
Joi, 08 Noiembrie 2012, ora 13:05
Premierul Victor Ponta amesteca economia cu politica. Bugetul ba are, ba n-are bani. Din jocul acesta de cuvinte si idei, populatia iese zapacita.
De ce ar afirma premierul Romaniei, Victor Ponta, ca bugetul va ramane fara bani pentru spitale, pensii si plata politistilor in ultimele 45 de zile ale acestui an? Prima explicatie este cea politica. Premierul incearca sa readuca in memoria votantilor din aceasta iarna faptul ca anul trecut fostul prim-ministru Emil Boc a alcatuit un buget defectuos. Incoerenta idee. Sa sperii lumea ca bugetul nu va mai avea bani doar pentru a-i mai da o lovitura lui Boc si PDL, trebuie sa fii ori cu mintea obosita, ori un amator in ale politicii.
Dupa ce prima lovitura politica a fost ratata cu brio (suspendarea presedintelui), dupa ce a reusit cu aceasta ocazie sa-si puna in cap o Europa intreaga, dupa ce a debutat in economie cu insolventa Hidroelectrica si privatizarea ratata a Oltchim, guvernul USL, condus de Victor Ponta, s-a gandit ca ar fi oportun sa mai dea o lovitura PDL in preajma alegerilor. Astfel, s-a gandit sa acuze guvernul Boc de constructia eronata a bugetului pe anul acesta. Dar cine sa-si mai aduca aminte de bugetul lui Boc la cinci luni dupa ce USL a preluat guvernarea? Cine sa poata crede ca eventuala lipsa de bani de la buget din noiembrie 2012 este cauzata de Emil Boc si de bugetul alcatuit in anul 2011? Intrebarile sunt evident retorice.
Misterele bugetului
Daca ideea premierului a fost neinspirata din punct... mai mult
Luni, 15 Octombrie 2012, ora 11:55
"Cazul Diaconescu-Oltchim" este in fapt produsul clasei politice si al economiei romanesti. De 22 de ani, clasa politica din Romania vinde iluzii, inseala asteptarile si isi tine promisiunile din campania electorala doar o saptamana dupa castigarea alegerilor.
Astazi, Dan Diaconescu a ajuns "inamicul public numarul 1" al politicienilor dupa ce a semnat o oferta de 45 milioane de euro pentru achizitionarea pachetului majoritar de actiuni de la Oltchim. Toata lumea, de la politicieni la publicul larg, sta cu sufletul la gura pentru a vedea daca Diaconescu va plati sau nu suma pentru care s-a angajat. Dar, Diaconescu nu face altceva decat ceea ce a invatat de la politicienii romani: promite, este ambiguu in ceea ce priveste efectuarea platilor si generos in promisiuni. Dan Diaconescu duce pe culmi nebanuite ipocrizia de 22 de ani a politicienilor romani.
O lista lunga de privatizari ratate
In 22 de ani, au fost ratate nenumarate privatizari. Motivele au fost extrem de diverse. O lista scurta a companiilor care au avut parte de privatizari nereusite poate cuprinde nume precum Tractorul Brasov, Roman Brasov, Electroputere Craiova, UMEB, Combinatul Siderurgic Resita, Electrotehnica, Rodipet si multe altele. De altfel, Dan Diaconescu dar si alte mijloace media au alcatuit, de-a lungul timpului, liste cu sute de intreprinderi care dupa privatizare si-au redus drastic activitatea sau nu mai functioneaza deloc.
Motivele pentru care privatizarile au esuat sunt extrem de... mai mult
Marti, 02 Octombrie 2012, ora 07:32
Viitorul guvern are in fata mai multe decizii extrem de complicate. Sa continue privatizarile companiilor de stat? Care sa fie abordarea in domeniul concesionarii resurselor minerale ale tarii?
Noua putere politica a criticat constant initiativele in materie de privatizare ale companiilor de stat, inscrise si in scrisoarea de intentie cu Fondul Monetar International (FMI).
Privatizarea ratata a Cupru Min Deva a adus o valenta speciala. Mai mult decat oricand in Romania, privatizarea Cupru Min a nascut dezbateri aprinse asupra unei teme fundamentale: este oportun ca Romania sa privatizeze companii din industrii esentiale, pentru a nu le numi strategice, ale economiei? Vrand-nevrand, tema Cupru Min a lansat o adevarata dezbatere publica pe tema administrarii resurselor minerale ale Romaniei.
Nu este vorba numai despre cupru, ci si despre aurul de la Rosia Montana, despre exploatarea gazelor de sist de catre compania americana Chevron, dar si despre vanzarea unor pachete, fie ele si minoritare, la companiile energetice detinute de stat. Fara indoiala, tema este un "cartof fierbinte" in mana noii puteri politice.
Cupru Min naste dileme
Privatizarea Cupru Min a nascut doua tabere cu pareri diametral opuse. Una a celor care sustin ca exploatarea activelor statului trebuie facuta "prin noi insine", cu administrare si cu capital romanesc, eventual de stat. Cealalta tabara considera ca privatizarea are virtuti absolut necesare economiei romanesti accentuand pe... mai mult
Marti, 08 Mai 2012, ora 07:59