

Romania si-a marit anul trecut capacitatea instalata in energie eoliana cu 448 MW, la 462 MW, plasandu-se pe pozitia a saptea in UE dupa cresterea de volum, insa este in continuare cu mult in urma altor state membre in aceasta privinta, anunta Mediafax.Astfel, daca ponderea energiei eoliene in totalul consumului intern este de 24% in Danemarca, 14% in Spania si Portugalia, circa 10% in Irlanda si Germania si 5,3% la nivelul UE, in Romania numai 1,6% din electricitatea folosita provine din centrale eoliene.
Spania a reusit anul trecut cea mai puternica crestere in volum a capacitatii de generare de energie eoliana, instaland 1.516 MW, urmata de Germania (1.493 MW), Franta (1.086 MW), Marea Britanie (963 MW), Italia (948 MW), Suedia (604 MW), Romania (448 MW), Polonia (382 MW), Belgia (350 MW), Portugalia (345 MW) si Danemarca (327 MW), potrivit unui raport al Asociatiei Europene pentru Energie Eoliana EWEA.
Restul statelor membre UE au instalat in total 800 MW in energie eoliana in 2010.
Germania are cea mai mare capacitate de productie de energie eoliana din UE, de 27.214 MW, conform datelor de la finele anului trecut, urmata de Spania, cu 20.676 MW, Italia (5.797 MW) si Franta (5.660 MW).
La nivelul UE, capacitatea instalata anul trecut se ridica la 9.259 MW, iar capacitatea totala de productie de la finele lui 2010 era de 84.074 MW.
Potrivit Transelectrica, la reteaua romaneasca de electricitate se mai poate conecta capacitate de pana la 3.500 MW in energie eoliana.... mai mult
Miercuri, 02 Februarie 2011, ora 16:24

Investitiile Straine Directe (ISD) au totalizat 49,98 miliarde de euro la finalul anului trecut, din care 21,8% provin din Olanda , iar cele mai multe (63,4%) au fost atrase de zona de dezvoltare Bucuresti-Ilfov, potrivit unui comunicat emis luni de BNR, informeaza NewsIn.Astfel, Bucurestiul a atras ISD in valoare de 31,69 miliarde de euro in 2009, in vreme ce regiunea Centru a atras 3,7 miliarde euro (7,4% din total), regiunea Sud-3,57 miliarde euro (7,2%), iar regiunea Vest-3,09 miliarde euro (6,2%).
O absorbtie mai mica a investitiilor straine directe a fost realizata de regiunea Sud-Est, cu 2,93 miliarde euro (5,9% din total), regiunea Sud-Vest, cu 2,05 miliarde euro (4,1%), regiunea Nord-Vest, cu 1,94 miliarde de euro (3,9%) si regiunea Nord-Est, cu 975 milioane de euro sau 1,9% din totalul atras in 2009.
Cat despre clasamentul pe tari, primele 5 tari clasate dupa ponderea detinuta in soldul ISD la 31 decembrie 2009 sunt Olanda, Austria, Germania, Franta si Grecia, se mai arata in comunicatul BNR.
Olanda detine 10,9 miliarde de euro sau 21,8% din totalul investitiilor straine directe din 2009, in crestere de la 17,2% in 2008, in vreme ce Austria a avut o pondere de 9,03 miliarde euro sau 18,1% din soldul ISD la sfarsitul lui 2009, pondere in scadere de la 18,8% in 2008.
In clasament urmeaza Germania cu 6,71 miliarde euro sau 13,4% din total (in scadere de la 15,4%), Franta cu 4,25 miliarde euro sau 8,5% (aceeasi pondere din 2007), Grecia cu 3,28 miliarde euro sau... mai mult
Luni, 08 Noiembrie 2010, ora 12:58

Romania ocupa locul al saselea intre statele membre UE dupa ponderea energiei obtinuta din resurse regenerabile in consumul final brut in 2008, inregistrand totodata cea de-a treia cea mai puternica crestere a acestui procentaj in perioada 2006-2008, potrivit datelor prezentate marti de Eurostat, precizeaza Mediafax.Energia regenerabila a asigurat 20,4% din consumul national al Romaniei in 2008, procent de doua ori mai ridicat fata de cel de 10,3% calculat la nivelul UE.
In 2006, ponderea energiei regenerabile in consum era de 17,5% in Romania, respectiv de 8,8% in UE.
Surse regenerabile de energie sunt considerate, potrivit comunicatului Eurostat, cele solare termale si fotovoltaice, hidro, eoliene, geotermale si biomasa.
Strategia UE privind energia regenerabila prevede o tinta de 24% din consumul intern pentru Romania pana in anul 2020, care ar contribui astfel la atingerea obiectivului de 20% asumat de Uniune in aceeasi perioada.
Statele membre cu cea mai mare pondere a energiei din resurse regenerabile in consumul final sunt Suedia (44,4%), Finlanda (30,5%), Letonia (29,9%), Austria (28,5%) si Portugalia (23,2%), la polul opus situandu-se Malta (0,2%), Luxemburg (2,1%), Marea Britanie (2,2%), Olanda (3,2%) si Belgia (3,3%).
Totodata, tarile care au ridicat cel mai semnificativ acest procentaj in perioada 2006-2008 sunt Austria (de la 24,8% la 28,5%), Estonia (de la 16,1% la 19,1%) si Romania (de la 17,5% la 20,4%). mai mult
Marti, 13 Iulie 2010, ora 12:58

Deficitul comercial al Romaniei s-a redus in decembrie cu 45,8% fata de luna similara din 2008, la 850,6 milioane euro (3,6 miliarde lei), ca urmare a cresterii exporturilor, corelata cu scaderea importurilor, potrivit datelor publicate marti de Institutul National de Statistica (INS), informeaza NewsIn.Astfel, exprimate in euro, exporturile Romaniei au crescut cu 18,9% fata de decembrie 2008, la 2,33 miliarde euro, in timp ce importurile s-au redus cu 9,9%, 3,18 miliarde euro.
In lei, avansul exporturilor a fost de 29,6%, in timp ce declinul importurilor - in moneda nationala - s-a situat la 1,9%.
Deficitul comercial al Romaniei a scazut pentru a 15-a luna la rand.
Pe partea de exporturi, Romania a livrat catre statele din afara UE marfuri de 725,2 milioane euro, cu 19,1% mai mult decat in decembrie 2008, iar exporturile in restul statelor UE au crescut cu 18,8%, la 1,6 miliarde euro.
In lei, exporturile catre tarile din afara UE au inregistrat o crestere de 32,7%, iar catre restul statelor din blocul comunitar, de 28,2%.
Cat priveste importurile, cel mai mare declin a fost inregistrat in comertul cu statele din UE, din care Romania a importat in decembrie marfuri in valoare de 2,2 miliarde euro, cu 12,6% mai putin decat in luna similara din 2008 - cand importurile erau de aproape 2,53 miliarde euro.
Importurile din tarile din afara UE au scazut in ultima luna din 2009 cu 3%, la 967 milioane euro, potrivit datelor estimative ale INS.
Fata de noiembrie, exporturile au... mai mult
Marti, 09 Februarie 2010, ora 11:02

Ponderea creditelor gospodariilor din Romania in PIB a scazut de la 21,9% in 2008 la 21,7% anul trecut si se va plasa la 21,3% in 2010 si 2011, in timp ce raportul dintre activele financiare si PIB a urcat de la 26,6% la 33,3% si va continua sa avanseze, potrivit estimarilor UniCredit. Datoriile financiare ale gospodariilor sunt reprezentate de creditele de consum, cele pentru cumpararea locuintei si de alte imprumuturi, informeaza Mediafax.
Activele financiare ale gospodariilor sunt alcatuite in proportie de peste 70% din depozite si valuta, dar mai cuprind si contributiile la fondurile de pensii, politele de asigurari, titlurile si actiuni.
In Romania, ponderea activelor financiare ale gospodariilor in PIB va creste la 34,8% anul viitor si la 35,6% in 2011, dar va continua sa fir printre cele mai mici din Europa Centrala si de Est, se arata intr-un raport al grupului italian.
Studiul "Bunastare si indatorarea populatiei din Europa Centrala si de Est" a fost realizat de UniCredit pentru Bulgaria, Croatia, Cehia, Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Slovacia si Turcia.
"Se estimeaza ca activele financiare ale populatiei s-au relansat la nivel regional si (...) au atins nivelul de 44% din PIB, comparativ cu 33% in 2008.
Aceste estimari sunt bazate pe castigurile atractive generate de depozitele bancare si pe buna performanta a pietelor locale de obligatiuni.
Relansarea rapida a burselor de valori a ajutat, de asemenea, la cresterea valorii activelor detinute de populatia... mai mult
Miercuri, 20 Ianuarie 2010, ora 17:17

Deficitul bugetar al ajunge la 10-12% din produsul intern brut (PIB) daca fiecare minister ar cheltui atat de mult pe cat si-ar dori, in conditiile in care deficitul, stabilit la 5,9% din PIB pentru 2010, este unul structural, "pentru a trai de pe o zi pe alta", a declarat joi ministrul finantelor, potrivit NewsIn.
"Ca sa cheltuim la nivelul la care fiecare minister si-ar dori, am ajunge la (un deficit bugetar de) 10-12% (din PIB), lucru pe care Romania nu si-l permite. Deficitul de 5,9% din PIB este excesiv in conditii europene si acceptat in conditii de criza", a spus Sebastian Vladescu.
El a adaugat ca nivelul stabilit pentru deficitul public in 2010 reprezinta un nivel care acopera cheltuielile minime, pentru ca Romania sa iasa din 2010 in echilibru macroeconomic si cu stabilitate sociala.
"Este un deficit structural si merge dincolo de orice intentie de a construi. Este facut pentru a trai de pe o zi pe alta", a afirmat Vladescu, in fata parlamentarilor din Comisiile reunite de buget-finante.
Ministrul a mentionat ca bugetul de investitii stabilit pentru acest an este foarte redus "pentru o tara cu 20 de milioane de locuitori".
Bugetul de investitii din 2010 reprezinta 6,5% din PIB, inclusiv fondurile nerambursabile, resursele interne reprezentand 4% din PIB.
"Aici este cea mai mare slabiciune. Avem nevoie de dezvoltare", a spus Vladescu.
Principala dificultate pentru sistemul bugetar este ponderea veniturilor in PIB, mult mai mica decat in celelate state din UE,... mai mult
Joi, 07 Ianuarie 2010, ora 11:05

Ponderea cheltuielilor Romaniei cu pensiile in produsul intern brut (PIB) poate ajunge la 15,8% in 2060, de la 8,4% in 2010, ceea ce ar pozitiona Romania pe locul 5 intr-un top al statelor comunitare cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile in PIB, arata un raport al Comisiei Europene citat de APAPR, informeaza NewsIn.Cheltuielile publice cu pensiile - de stat - vor creste in medie, la nivelul intregii Uniuni Europene, de la 10,2% din PIB (in 2010) la 12,5% (in 2060), pe fondul reducerii natalitatii, imbatranirii si reducerii populatiei, arata un raport publicat recent de Comisia Europeana, citat de Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).
Astfel, Romania se numara printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, fiind depasita doar de Grecia, Luxemburg, Slovenia si Cipru.
Practic, daca sistemul public de pensii este mentinut la parametrii actuali, Romania va ajunge in 50 de ani sa cheltuiasca jumatate din bugetul general consolidat numai pentru plata pensiilor publice.
Pentru a preveni aceasta situatie, CE recomanda reforme parametrice in sistemul public si dezvoltarea accelerata a sistemului de pensii private, situatie valabila si in alte state membre UE, potrivit studiului citat.
Acesta arata, de asemenea, ca modelul de pensii private aplicat in statele Europei Centrale si de Est contribuie decisiv la sustenabilitatea pe termen lung a bugetului public de pensii.
Astfel, la orizontul anului 2060, statele cu cele mai mici... mai mult
Luni, 19 Octombrie 2009, ora 14:03
2
Romania era in 2005 pe locul 4 in cadrul Uniunii Europene dupa ponderea economiei subterane, care reprezenta peste o treime (35,4%) din produsul intern brut (PIB), potrivit unui studiu publicat joi de firma de consultanta AT Kearney, informeaza NewsIn.
Astfel, in 2005, la o valoare a produsului intern brut de 79,587 miliarde euro, economia subterana era estimata la 28,174 miliarde euro, arata studiul realizat de AT Kearney si profesorul Fridriech Schneider, expert in problematica economiei netaxate, care ia in calcul toate cele 27 de state membre ale UE, precum si Croatia, Norvegia, Elvetia si Turcia.
Economia subterana este formata din ansamblul activitatilor legale care sunt desfasurate evitand anumite reglementari.
Aceasta are doua componente, respectiv munca nedeclarata - care reprezinta doua treimi din total - si declararea unor niveluri mai mici privind afacerile sau salariile platite.
"Tarile care folosesc frecvent plata electronica, precum Marea Britanie si Olanda, au procente mai mici de economie subterana decat statele cu niveluri scazute ale folosirii platii electronice, precum Bulgaria si Romania", se mai arata in studiu.
Cele mai mari procente din produsul intern brut reprezentate de economia subterana erau in urma cu patru ani in Letonia (39,4%), Estonia (38,2%), si Bulgaria (36,5%), in timp ce statele care controlau cel mai bine acest fenomen erau Austria, in care economia subterana reprezenta numai 9,3% din PIB, si Marea Britanie, cu 10,3% din PIB.
In... mai mult
Joi, 24 Septembrie 2009, ora 12:22

Fondurile de pensii private obligatorii (pilon II) au diminuat, in iulie, ponderea investitiilor externe la 25,6% din portofoliu, de la 28,8% in luna anterioara, cea mai mare parte a acestora fiind in obligatiuni corporative din Uniunea Europeana (UE). Potrivit datelor CSSPP, fondurile de pe pilonul II isi majorasera ponderea plasamentelor in statele din UE la 28,8% din portofoliu, in iunie, de la 20% in decembrie 2008.
In iulie, 22,49% din valoarea plasamentelor fondurilor romanesti de pensii private obligatorii erau in obligatiuni corporative in alte state din Uniunea Europeana, 1,98% in obligatiuni municipale din UE, 0,63% in actiuni din UE si doar 0,51% din bani erau investiti in titluri de stat emise de alte tari din UE.
"In iulie 2009, administratorii au continuat sa investeasca activele fondurilor de pensii administrate preponderent in active cu grad scazut de risc, pastrand tendinta inregistrata in 2008 si in prima jumatate a acestui an", se precizeaza in buletinul lunar publicat, luni, de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
In privinta structurii investitiilor, cea mai mare pondere in totalul plasamentor continuau sa o aiba titlurile de stat, de 57,15%, urmate de obligatiunile corporative, cu 22,75% din activele investite, potrivit CSSPP.
"Depozitele bancare au continuat sa inregistreze o scadere in iulie, reprezentand 5,82% din total active fonduri, un trend descrescator inca de la inceputul functionarii sistemului. Actiunile, in... mai mult
Luni, 17 August 2009, ora 16:54