Banca Nationala a Romaniei a votat miercuri limitarea gradului de indatorare la creditele acordate persoanelor fizice, atat cele ipotecare, cat si de consum, reprezentand o premiera dupa anul 2007. Noul regulament va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2019.
Astfel, potrivit unor surse citate de Profit.ro, pentru creditele in lei gradul maxim de indatorare va fi de 40%, iar pentru cele in euro de 20%. La creditele ipotecare pentru achizitia unei locuinte, gradul maxim creste cu 5% daca debitorul nu are sau nu a avut alta locuinta proprietate personala.
Bancile si institutiile financiare nebancare (IFN) pot sa depaseasca aceasta limita pentru debitorii cu venituri mai mari decat salariul mediu pe economie, dar numai pentru credite reprezentand 15% din creditele acordate in trimestrul anterior. Exceptia nu se aplica creditelor de peste 250.000 de euro (echivalent in lei) . Pragurile vor fi calculate la veniturile nete ale debitorilor.
Decizia a fost luata dupa ce BNR s-a aratat ingrijorata de cresterea accelerata a creditarii persoanelor fizice din ultimii ani, mai ales de evolutia gradului de indatorare a persoanelor fizice cu venituri reduse.
Ultimul raport privind stabilitatea financiara publicat de Banca Centrala arata ca persoanele din grupa de venit cea mai joasa aveau un grad de indatorare de 53%, fata de 20% in cazul debitorilor care castiga peste dublul salariului mediu pe economie.
BNR a introdus, pentru prima data, limitari explicite ale gradului de... mai mult
Miercuri, 17 Octombrie 2018, ora 17:11
Plafonarea dobanzilor la credite va duce la compromiterea creditarii in Romania, a afirmat, joi, Florin Danescu, presedinte executiv al Asociatiei Romane a Bancilor, la o conferinta de specialitate, precizand ca ar putea fi afectati atat potentialii clienti cu venituri mici, cat si cei cu venituri mari.
"Fara a fi plastic deloc, am putea spune ca si o concluzie ca in Romania creditarea este compromisa", a spus Florin Danescu.
Acesta a precizat ca in industria bancara costul creditului este format din mai multe elemente si ca o eventuala plafonare a dobanzilor nu ar mai permite reducerea acestora decat prin diminuarea creditarii.
Astfel, cheltuielile operationale nu mai pot fi reduse dupa o perioada de peste 10 ani in care bancile s-au tot optimizat din perspectiva costurilor. Bancile au redus personalul cu peste 25%, reteaua bancara cu peste 25%, iar in concluzie nu mai exista interval de reducere a acestui element de cost.
Un alt element de cost il reprezinta depozitele atrase de la clienti si capitalul, dar nici aici nu exista multe posibilitati. In plus, o eventuala asteptare de a vedea dobanzi real - pozitive la depozite de acum incolo nu este una realista.
Exista un element care ar putea fi redus, iar acesta este cel al riscului.
"Al treilea element de cost si cel mai important din perspectiva acestei initiative legislative este nivelul de neperformanta sau riscurile pe care si le asuma bancile. Cu cat pretul va fi fixat si va fi mai jos acest... mai mult
Joi, 01 Martie 2018, ora 13:22
Cele mai mari riscuri care ameninta economia Romaniei sunt cele externe, iar Legea darii in plata si conversia creditelor nu mai reprezinta probleme atat de mari, dupa ce au fost atacate la CCR.
Concluzia apare intr-un raport al stabilitatii financiare remis, marti, Ziare.com de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR).
"De la data raportului anterior (aprilie 2016), stabilitatea financiara s-a mentinut robusta, iar riscurile la adresa acesteia s-au diminuat, dar raman semnificative. Raportul asupra stabilitatii financiare identifica doua riscuri sistemice ridicate (unul dintre acestea fiind in crestere), doua riscuri sistemice moderate si unul redus", potrivit documentului.
Iata cele mai importante riscuri identificate de BNR:
1. Riscul deteriorarii rapide a increderii investitorilor in economiile emergente generat de incertitudinile privind cresterea economica la nivel global, starea sistemului financiar international, accentuarea tensiunilor geopolitice (risc sistemic... citeste mai departe despre "Cele mai mari riscuri care ameninta economia Romaniei: Pericolul darii in plata si conversiei creditelor s-a diminuat" pe Ziare.com mai mult
Marti, 13 Decembrie 2016, ora 16:33
Raportul dintre creditele in lei acordate de banci si depozitele in lei a revenit la finele lunii august 2015 aproape de pragul de 70% si a urcat peste valoarea inregistrata in anul 2010.
In schimb, raportul dintre creditele in valuta si depozitele in valuta a scazut la minimul ultimilor opt ani, respectiv 136,6%.
In premiera absoluta dupa multi ani, ponderea finantarilor in moneda nationala acordate mediului privat a depasit-o pe cea a creditului in valuta, ajungand la 50,2%. Evolutia este benefica din perspectiva mecanismului de transmisie a politicii monetare si a atenuarii riscurilor la adresa stabilitatii financiare.
Desi depozitele constituite acopera lejer oferta bancilor de creditare in lei, ar fi, insa, de remarcat, avansul continuu al ponderii imprumuturilor in resursele constituite prin depozitele bancare. Dupa ce a trecut printr-un punct de minim la finele anului trecut, cand a coborat sub pragul ...citeste mai departe despre "Raportul dintre creditare si economisire: Renuntam la banii bancilor-mama si folosim sursele interne mai mult" pe Ziare.com mai mult
Luni, 16 Noiembrie 2015, ora 08:18
Banca Nationala a Romaniei (BNR) va face tot posibilul sa se apropie cu dobanda la creditele in lei de cele in valuta, a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
"Vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobanzii de politica monetara si prin asigurarea lichiditatii pe piata prin ingustarea coridorului de variatie a dobanzilor de pe piata monetara, sa venim cu dobanzile la lei in apropierea dobanzilor in valuta. (...) Incercam sa aducem acele costuri, care nu sunt neaparat invizibile, nu sunt percepute de la inceput si nu le stie nimeni.
Credeti ca eu, daca as sti cat ar fi cursul peste o luna sau un an intre leu si euro sau intre dolar si euro as mai sta aici? Ce vrem sa sugeram? Ca ghicim viitorul? Cine poate sa ghiceasca viitorul? Lucram cu riscuri, evaluam probabilitati. Nu avem cum sa stim cat va fi cursul maine", a spus Isarescu.
Potrivit acestuia, creditul in lei este inca relativ scump, dar el se va ieftini.
"Eu cred ca in ceea ce priveste creditul in lei acesta se va ieftini, iar cel in valuta, daca este bine explicat, isi va arata toate costurile. Si eu am avut dubiile mele daca este bine ca intreg programul Prima Casa sa fie numai in lei. S-a discutat cu cei de la Fondul Monetar International pe tema asta. Este vorba de un credit pe termen lung, dar definitiv pe termen lung, Romania va intra in zona euro, insa un argument este extrem de tare.
Nimeni nu poate sa spuna care va fi cursul de echilibru la... mai mult
Miercuri, 07 August 2013, ora 16:31
O companie care doreste sa se finanteze de pe piata locala va plati o dobanda bancara si de patru ori mai mare decat in alte tari europene. Dezavantajul a fost subliniat inclusiv de ministrul Economiei, Varujan Vosganian, care isi exprima ingrijorarea fata de situatia din industrie.
"Nu sunt multumit de finantarea de catre banci a industriei. Bancile ar trebui sa concureze pentru a atrage interesul cat mai multor industriasi. Acest lucru nu se intampla in Romania. Industriasii romani sunt dezavantajati la nivel european din punct de vedere al creditarii si al ratelor de dobanda", a declarat Varujan Vosganian.
In luna aprilie, dobanda medie practicata de banci pentru imprumuturile sub un milion de euro (echivalent in lei) era de 10%, iar in cazul imprumuturilor care depasesc aceasta suma, de 8,65%. In Cehia, in schimb, imprumuturile intre 300 de mii si un milion de euro (echivalent coroane cehe) au o dobanda de 2,5%, iar cele care depasesc aceasta suma, 1,76%.
"Dobanda de referinta este mult mai ridicata in Romania si inflatia de asemenea. La nivelul crescut al dobanzilor contribuie si neincrederea in economie care vine din ambele parti, atat dinspre bancheri, cat si dinspre companii", explica Radu Ciofu, analist financiar.
Dobanda cheie este de 5,25% in Romania, fata de 0,05% in Cehia. De asemenea, rata inflatiei s-a ridicat la 5,29% in tara noastra, fata de 1,7% in Cehia.
Cat platesc companiile de afara
In ciuda dificultatilor financiare cu care se... mai mult
Marti, 11 Iunie 2013, ora 07:26
Standardele de creditare pentru populatie au continuat sa se inaspreasca in trimestrul al treilea pentru creditele destinate achizitiei de locuinte si terenuri si s-au mentinut relativ constante pentru creditele de consum, iar pentru trimestrul al patrulea, bancile anticipeaza o evolutie similara, arata un raport al BNR.
"Standardele de creditare au ramas nemodificate in T3/2012 pentru creditele destinate companiilor si pentru creditele de consum acordate populatiei, dar s-au inasprit pentru creditele imobiliare.
Cererea de credite din partea companiilor a crescut moderat, in timp ce in cazul populatiei s-a inregistrat o diminuare a cererii pentru creditele destinate achizitiei de locuinte si terenuri, precum si o stabilizare a cererii pentru creditele de consum. Bancile anticipeaza pentru T4/2012 o cerere de finantare in scadere usoara din partea companiilor, iar in cazul populatiei se prognozeaza continuarea evolutiei din T3/2012", potrivit sondajului privind creditarea companiilor nefinanciare si a populatiei realizat de BNR.
Sondajul este efectuat trimestrial de BNR in lunile ianuarie, aprilie, iulie si octombrie. Are la baza un chestionar (publicat in cadrul analizei din mai 2008) care este transmis primelor 10 banci alese dupa cota de piata aferenta creditarii companiilor si populatiei. Aceste institutii detin aproximativ 80% din creditare.
In ceea ce priveste sectorul companiilor nefinanciare, standardele de creditare s-au mentinut neschimbate in... mai mult
Sambata, 08 Decembrie 2012, ora 13:01
Banca centrala nu este dispusa sa extinda scadentele la operatiunile repo, sa diminueze prea curand rezervele minime obligatorii (RMO) si nici nu intentioneaza sa ofere lichiditate bancilor comerciale pe baza portofoliilor de credite imobiliare, spune guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
Seful bancii centrale a raspuns astfel mai multor comentarii care au aparut in ultima vreme pe piata bancara conform carora reducerea ratei dobanzii de politica monetara a BNR s-ar putea transmite mai repede spre clientii bancilor daca instrumentele prin care banca centrala injecteaza lichiditate in piata ar avea scadente mai mari sau daca ar fi reduse RMO, scrie Mediafax citand Ziarul Financiar.
In legatura cu discutiile privind alternativa ca BNR sa ofere lichiditate bancilor inclusiv pe baza portofoliilor de credite, care sa fie aduse drept garantie, Isarescu a spus ca se asteapta ca bancherii "sa faca banking adevarat" si sa administreze riscurile pe care si le-au asumat, banca centrala nefiind dispusa sa preia riscurile, in timp ce bancherii "se spala pe maini".
"Alta discutie: de ce nu da BNR lichiditate pe baza de portofolii de credite. Noi sa le luam in garantie si ei sa se spele pe maini. Nu ne transformam in societate de administrare a imobiliarelor. Bancherii ar trebui sa faca banking adevarat. Si-au asumat niste riscuri si trebuie sa le administreze".
Cum pot face bancile rost de lichiditati
De la inceputul crizei, BNR a extins treptat gama de colateral eligibil la... mai mult
Joi, 16 Februarie 2012, ora 08:32
Decizia S&P de a retrograda noua tari din zona euro ar putea avea ca efect cresterea costurilor de finantare in euro pentru Romania, atat prin contagiunea aversiunii la risc a investitorilor, cat si prin canalul bancar, intrucat institutiile-mama se vor finanta si mai scump, afirma analistii romani.
In ciuda amploarei deciziei S&P, analistii nu vad uniform efectele la nivelul UE sau al Romaniei, iar diferentele sunt observabile inca de la interpretarea anuntului agentiei de rating.
"Decizia S&P de a reduce ratingul suveran pentru majoritatea tarilor din zona euro este una foarte greu de digerat. Teoretic, pentru a repara aceasta situatie, zona euro trebuie sa reduca datoria publica si sa arate cum poate credibil sa creasca veniturile. Pentru ambele este nevoie de timp. O alta solutie ar fi fost cresterea economica, dar aici probabilitatea este mult mai mica", a comentat analistul Florin Citu.
El crede ca pe termen scurt aceste decizii vor afecta negativ cresterea economica din Romania, prin costuri mai mari ale capitalului.
"Efectul imediat al acestor decizii se va simti in costul de finantare. Din pacate pentru noi, faptul ca Franta, Italia, Austria se finanteaza mai scump inseamna ca si pretul capitalului directionat catre Romania va fi mai mare", a spus Citu.
Pe termen lung, daca UE vrea sa ramana competitiva la nivel global, Citu considera ca efectul ar trebui sa fie o crestere a productivitatii si inscrierea pe un canal de crestere economica... mai mult
Sambata, 14 Ianuarie 2012, ora 15:20