rudnitchi
Romania, sedusa si abandonata. Cazul Nokia
Nokia a venit, Nokia pleaca. Cu ce ramane economia romaneasca? Cu un dezechilibru care va fi vizibil incepand de anul viitor si, eventual, cu invataminte pe care ar trebui sa le traga.Venirea in Romania a companiei Nokia a adus si un val de entuziasm. Nokia pleca, in anul 2007, din Germania, de la Bochum, o data cu o serie de proteste vehemente ale angajatilor si ale publicului larg. In schimb, in Romania, Nokia a fost primita cu bratele deschise. Iar rezultatele au fost pe masura entuziasmului.
In trei ani, fabrica Nokia a ajuns al doilea mare exportator al Romaniei, a devenit o poveste de succes si a fost considerat un proiect industrial important care duce la cresterea economica a Romaniei. Timp de trei ani asa s-a si intamplat. Volumul vanzarilor companiei finlandeze, intr-o masura covarsitoare la export, au adus beneficii Romaniei.
O echilibrare a balantei comerciale, o crestere importanta a exporturilor si un aport valutar substantial care se vede in echilibrul cursului de schimb leu-euro au fost printre putinele vesti bune in vremuri de criza.
Tot entuziasmul sosirii Nokia ne-a facut sa vedem mai putin proiectul economic in sine. S-a trecut cu vederea ca este de fapt un proiect de lohn industrial, in sensul in care compania finlandeza importa subansamble si nu face decat sa le asambleze la fabrica de langa Cluj-Napoca. Desigur, de la lohnul textil si din incaltaminte, practicat pe scara larga in anii 90, la lohnul industrial poate fi un pas inainte.
In al... mai mult
Joi, 13 Octombrie 2011, ora 07:51
De ce bate Romania pasul pe loc de 22 de ani
De 22 de ani, Romania se intoarce la aceleasi probleme economice. Lipsa progresului si modernizarii tarii este deja exasperanta pentru romani.Afirmatiile-cheie rostite la inceputul acestui an, care caracterizeza perfect evolutia economiei romanesti in tranzitie, apartin fostului demnitar, actual bancher, Misu Negritoiu.
Acesta spune: „Ne-am intors de unde am plecat: de la abordarea politicilor de baza pana la calitatea actului de guvernare suntem inapoi la inceputul anilor '90, cand macar aveam scuza ca nu stiam prea multe.
Acum avem vulnerabilitati mai mari decat inainte de intrarea in Uniunea Europeana, pentru ca s-a vazut ca, la noi, derapajele sunt repetabile: ne corectam o data si pe urma revenim la aceeasi problema.
Si asa am ajuns singura tara din UE care continua sa lucreze cu Banca Mondiala in programe de restructurare de baza.
Situatia economica in care se afla Romania marcheaza esecul generatiei politice a anilor '90, inca la putere, si care ii are ca exponenti pe presedintele Traian Basescu si guvernatorul BNR Mugur Isarescu”.
Intr-adevar, exista in economia noastra o serie de elemente care se invart in acelasi cerc. Este limpede ca asteptarile generatiei '90 erau legate de progresul societatii romanesti si, evident, de progresul personal. Societatea romaneasca a iesit din socialism vlaguita din multe puncte de vedere.
Socialismul crease o atmosfera irespirabila atat din punct de vedere economic cat si din cel al libertatilor cetatenesti. De... mai mult
Luni, 26 Septembrie 2011, ora 22:35
2
Brandul LaDorna ramane in Romania
Doar 2% din produsele LaDorna sunt fabricate in alte tari, precum branza Cottage, produsele ultra-fresh fabricate in Polonia si branza Feta produsa in Grecia, potrivit unui comunicat remis de Lactalis, ca raspuns la editorialul La Dorna spune "la revedere" Romaniei! semnat de Constantin Rudnitchi. Pentru segmentul de brinza Cottage, echipamentul de productie a fost recent relocat in Polonia, unde cererea pentru acest produs este semnificativ mai mare.
Reteta este aceeasi, iar echipa care implementeaza reteta in Polonia include membri ai echipei de productie din Romania, se mai arata in comunicat.
"Atunci cand am relocat echipamentul de productie al branzei Cottage din Romania in Polonia, 16 din cei 25 de angajati ai fabricii din Dorna Arini au fost pastrati in cadrul organizatiei, restul angajatiilor beneficiind de pachete sociale solide", spune Dorel Radu, Director General Lactalis Romania.
In ceea ce priveste branza Feta, aceasta poate fi produsa numai in Grecia, conform reglementarilor in vigoare.
Aceasta specialitate de branza nu poate fi produsa in Romania sau in alta tara pentru ca legislatia Uniunii Europene nu permite niciunui brand sa foloseasca denumirea de Feta pentru produse care sunt fabricate in afara Greciei.
Fabricile Lactalis, in Romania
In acest moment, Lactalis detine 5 unitati de productie, dintre care 4 sunt localizate in regiunea de nord a tarii.
"Detinem una dintre cele mai moderne fabrici de productie a laptelui UHT din Romania si regiune si... mai mult
Marti, 19 Iulie 2011, ora 12:02
La Dorna spune "la revedere" Romaniei!
Dorna pleaca din Romania, grecii de la Olympus au anuntat o investitie de 55 milioane euro. Unii se dezvolta, altii pleaca. Consumatorii romani ar trebui sa tina cont de locul de fabricatie al produsului pe care il cumpara. "Cumparati romaneste!" este astazi mai mult decat un slogan. Poate deveni un ajutor dat economiei pentru a iesi mai repede din criza. Compania franceza Lactalis a decis sa mute fabrica de branzeturi din judetul Suceava in Polonia. La Suceava, Lactalis producea marca La Dorna.
Brandul Dorna a fost dezvoltat cu ani in urma de catre elvetianul de origine greaca Jean Valvis si vandut, intre timp, pe linii de afaceri.
Apele minerale catre Coca-Cola, iar produsele lactate catre compania franceza Lactalis.
Gestul francezilor, de a inchide fabrica de la Suceava, este dezamagitor din mai multe puncte de vedere.
In primul rand, pentru ca brandul de lactate este unul cu rezonanta in Romania. El a fost construit cu un puternic accent eco, avantajat fiind si de asocierea marcii cu o zona cu adevarat superba din punct de vedere natural din Romania.
De asemenea, Dorna a fost una din marcile construite ca la carte, adica a fost printre primele de pe piata si s-a consolidat in timp.
Paradoxal, chiar daca a apartinut numai unor investitori straini, La Dorna este un adevarat brand romanesc.
In al doilea rand, plecarea Lactalis este dezamagitoare din punct de vedere economic. Pierderea a 25 de locuri de munca, atat cat erau in fabrica de la Suceava, nu ... mai mult
Luni, 11 Iulie 2011, ora 00:57
12
Ce-i desparte si ce-i apropie pe USL si PDL
PDL versus USL? Sau, pe de alta parte, ce uneste si ce diferentiaza, in materie de viziune economica, fortele politice importante ale Romaniei? Mai mult decat atat, este de vazut daca politicienii pot sa faca un pact pe temele importante ale economiei romanesti.Uniunea Social Liberala (USL) a prezentat, recent, viziunea economica pentru situatia in care aceasta forta politica ar ajunge la guvernare. Imediat a venit raspunsul Partidului Democrat Liberal (PDL). Mai intai de toate, trebuie spus ca ideea dezbaterii temelor economice este binevenita.
Practic, niciodata nu a fost lansata o viziune economica a unei forte politice cu mai bine de un an inainte de alegerile generale si cu mai putin de un an inainte de alegerile locale.
Este un pas inainte pentru sanatatea dezbaterii publice. Desigur, nu ne asteptam la minuni.
Probabil ca, dupa efervescenta de inceput, dupa ce solutiile economice se vor comenta cateva zile, agenda publica si cea politica va fi din nou dominata de vechile naravuri: contre dure, acuzatii de coruptie sau de slaba administrare si mult politicianism.
Pana atunci, insa, sa analizam, in linii generale, temele economice propuse de USL si comentate de PDL.
Principalele subiecte ale viziunii economice ale USL sunt: deschiderea catre dezbatere a temelor propuse si, in special, invitatia la dialog adresata mediului de afaceri si sindicatelor (din acest punct de vedere, lansarea programului la sediul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei este mai mult decat... mai mult
Miercuri, 01 Iunie 2011, ora 23:51
Smecheria numita supraimpozitarea terenurilor nelucrate
Exista, in ultima perioada, o discutie aprinsa in mediul romanesc legata de supraimpozitarea terenurilor agricole nelucrate. Pana acum, declaratiile politicienilor au fost contradictorii. Oficialii romani au oscilat intre a pleda pentru introducerea unui impozit marit pentru terenurile agricole nelucrate si respingerea ideii. De la bun inceput, trebuie spus ca terenurile agricole nelucrate sunt, de fapt, un potential economic nevalorificat. Nu este singurul caz de acest gen din Romania. Un exemplu la indemana este exportul de forta de munca, o alta mare resursa risipita a economiei romanesti.
Situatiile sunt similare, chiar daca domeniile sunt atat de diferite. In ceea ce priveste forta de munca, exista o resemnare la nivelul clasei politice si a expertilor, abordarile temei privind exodul muncitorilor romani fiind indeobste legate de piata unica europeana si de diferentele dintre salariile din Romania si cele din statele Europei de Vest.
In schimb, in privinta terenurilor agricole exista, de multe ori, o abordare simplista. Acestea sunt vazute ca un rau nefiresc al agriculturii romanesti si, din aceasta cauza, proprietarii ar trebui penalizati prin impozitare.
Este clar ca o tara care nu-si valorifica suprafetele agricole pe de-a intregul este ciunga din punct de vedere economic.
De asemenea, o problema reala este aceea ca prezenta terenurilor nelucrate devine o povara economica pentru suprafetele cultivate din vecinatate.
Astfel, terenurile nelucrate scad... mai mult
Marti, 24 Mai 2011, ora 00:23
7
"Introducerea de noi taxe si impozite este un pericol"
Napoleon Pop explica pentru "Together for Your Business" efectele crizei asupra economiei romanesti si arata ajustarile pe care le-au adus ultimii doi ani in economia noastra. De asemenea, Napoleon Pop vorbeste despre viitor. Mai precis, cresterea economica a economiei romanesti ar trebui sa nu repete excesele din ultimii ani 10 ani, adica sa se bazeze pe consum, pe credite externe private si mai ales pe escaladarea importurilor. Un element important il constituie politica guvernamentala, care ar trebui sa se bazeze pe incurajarea mediului de afaceri si nu pe sufocarea lui. Napoleon Pop este membru in Consiliul de administratie al BNR si membru de onoare al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei.Romania a avut zece ani de crestere economica. Daca ar fi sa acordati o nota economiei romanesti, in materie de modernizare, pe o scala de la 1 la 10, ce nota ati da?
I-as da nota opt.
Nu sunteti prea indulgent?
Nu, pentru ca as pleca de la un principiu: sa nu confundam frustrarile cotidiene cu bilantul a 20 de ani.
In primul rand, eu am trait aceste reforme prin implicare directa, le-am urmarit realizarea, nu m-am oprit la simpla contemplare a lor.
Desigur, pot sa am frustrari, dar daca tragem o linie trebuie sa fim totusi onesti cu noi si sa spunem ca aceasta tara a facut progrese din toate punctele de vedere, fara sa neg ca ne-am dorit poate mai mult.
In al doilea rand, am dat nota opt si pentru ca aceasta longevitate a cresterii economice la care v-ati referit a fost mult... mai mult
Vineri, 09 Aprilie 2010, ora 11:07
Pe mainile cui lasam Proprietatea?
Fondul Proprietatea este un alt exemplu in care statul in loc sa-si exercite atributiile din domeniul economic, prefera sa le delege pe bani multi.Guvernul, prin Ministerul Finantelor, se afla in fata unei decizii delicate in ceea ce priveste Fondul Proprietatea: semnarea unui contract de administrare cu compania americana Franklin Templeton. In acest moment, Guvernul nu stie daca sa mearga pana la capat cu predarea administratiei fondului catre compania americana.
Procedurile de alegere a unei companii de administrare a fondului au fost finalizate, exista si un castigator (Franklin Templeton), dar contractul inca nu a fost semnat, intrucat, la adunarea generala a actionarilor, reprezentantii statului, sau mai precis ai Ministerul Finantelor, nu au fost prezenti pentru a-l parafa.
Motivul este limpede: Finantele nu au mandat de la Guvern pentru a semna acest contract.
Recent, Mihai Ursache, presedintele AVAS, dar si presedintele Consiliului de supraveghere al Fondului Proprietatea, a adus in discutie un subiect arzator: administrarea Fondului Proprietatea va costa, in cazul semnarii cu Franklin Templeton, 20 miloane euro pe an.
Mult mai mult decat costurile actuale care ajung la 1,5 milioane euro anual. Observatia a fost indreptatita si, din acel moment, semnarea contractului cu compania americana s-a pus, neoficial, sub semnul intrebarii.
Faptul ca reprezentantii Finantelor nu au fost prezenti la recenta adunare a actionarilor arata clar ca guvernul are mari... mai mult
Joi, 30 Iulie 2009, ora 22:46
2
De zece ori "M-am saturat!"
Uneori, te cuprinde un sentiment de deznadejde. O furie scurta si intensa, ca o ploaie de vara, pune stapanire pe argumentele economice sau sociale.1. M-am saturat de continua trimitere pe care o fac membrii cabinetului Boc la greaua mostenire lasata de guvernul Tariceanu. Au trecut mai bine de sase luni de la instalarea guvernului Boc si nu trece o zi fara sa auzim refrenele “gestiunea dezastruoasa a economiei pe care a lasat-o fostul cabinet” sau variatiuni pe aceeasi tema: “am primit tara cu vistieria goala” si “in vremuri de crestere economica ar fi trebuit sa se faca economii”.
Dincolo de lamentari, populatia si mediul economic asteapta solutii de iesire din criza. De sase luni, nu exista nici o masura serioasa care sa aiba efecte importante in economie.
2. M-am saturat de aroganta fostului ministru de finante din guvernul Tariceanu. Desi, in ultimele luni de mandat, era vizibila scaderea veniturilor bugetare, Varujan Vosganian a continuat sa creasca cheltuielile bugetare, majoritatea cu impact electoral, punand astfel umarul la cresterea deficitului bugetar.
Astazi, Vosganian ofera nonsalant lectii de programare bugetara, omitand sa recunoasca faptul ca ar fi fost de datoria lui sa tina, anul trecut, deficitul bugetar sub control.
3. M-am saturat de incoerenta deciziilor guvernamentale. Se vorbeste zile intregi despre reducerea cheltuielilor bugetare salariale, dar, in mod aproape inexplicabil, cifrele din buget arata o crestere a... mai mult
Sambata, 30 Mai 2009, ora 23:01
15Top stiri din Economie
Top stiri
Business24 nu este responsabil pentru continutul preluat din alte site-uri.