rudnitchi
Rudnitchi: Companiile de stat, examen dificil pentru guvernul Ponta
Viitorul guvern are in fata mai multe decizii extrem de complicate. Sa continue privatizarile companiilor de stat? Care sa fie abordarea in domeniul concesionarii resurselor minerale ale tarii?
Noua putere politica a criticat constant initiativele in materie de privatizare ale companiilor de stat, inscrise si in scrisoarea de intentie cu Fondul Monetar International (FMI).
Privatizarea ratata a Cupru Min Deva a adus o valenta speciala. Mai mult decat oricand in Romania, privatizarea Cupru Min a nascut dezbateri aprinse asupra unei teme fundamentale: este oportun ca Romania sa privatizeze companii din industrii esentiale, pentru a nu le numi strategice, ale economiei? Vrand-nevrand, tema Cupru Min a lansat o adevarata dezbatere publica pe tema administrarii resurselor minerale ale Romaniei.
Nu este vorba numai despre cupru, ci si despre aurul de la Rosia Montana, despre exploatarea gazelor de sist de catre compania americana Chevron, dar si despre vanzarea unor pachete, fie ele si minoritare, la companiile energetice detinute de stat. Fara indoiala, tema este un "cartof fierbinte" in mana noii puteri politice.
Cupru Min naste dileme
Privatizarea Cupru Min a nascut doua tabere cu pareri diametral opuse. Una a celor care sustin ca exploatarea activelor statului trebuie facuta "prin noi insine", cu administrare si cu capital romanesc, eventual de stat. Cealalta tabara considera ca privatizarea are virtuti absolut necesare economiei romanesti accentuand pe... mai mult
Marti, 08 Mai 2012, ora 07:59
"Baieti destepti" buni si "baieti destepti" rai
Liberalizarea tarifelor pietei energetice va naste noi "baieti destepti". Daca liberalizarea nu va tine cont de greselile facute deja in restructurarea sistemului energetic, efectele in economie vor fi mai nocive decat pierderile pe care le-au adus pana acum asa-zisii "baietii destepti".
Arcelor Mittal a lansat oferta de a cumpara 2,8 Twh la un tarif de 170 lei pe Mwh. Contractul se va incheia pe urmatorii doi ani. Oferta a generat deja controverse.
Exista o scrisoare deschisa semnata de mai multi intelectuali care ii cer ministrului economiei ca acest contract, ce ar urma sa fie derulat de catre Nuclearelectrica, sa nu fie incheiat la tariful lansat de Arcelor Mittal. Obsesia baietilor destepti ne intuneca, uneori, mintile. Nu putem fi siguri ca tariful de plecare a ofertei va fi si cel de inchidere a contractului, cu atat mai mult cu cat acesta este unul care suporta negociere.
Putem fi siguri, insa, ca un mare consumator de energie electrica are tot dreptul si toata determinarea de a negocia tariful pe care il plateste pentru o cantitate mare de energie.
De asemenea, putem fi siguri ca unui mare consumator i se cuvine un tarif sub pretul pietei, iar acest lucru il poate intelege orice incepator in afaceri. Logica este simpla: cumpararea unei tone este diferita de cumpararea unui kilogram, indiferent de produsul despre care vorbim. Costul energiei electrice este esential pentru un combinat precum Sidex Galati.
Un tarif mai mare al energiei poate... mai mult
Luni, 19 Martie 2012, ora 12:05
Avem gaze naturale. Ce facem cu ele?
Miza descoperirii de gaze naturale in Marea Neagra nu este neaparat independenta energetica a Romaniei, ci modul in care exploatarea resurselor minerale duce la dezvoltarea societatii romanesti.
Vestea ca Petrom si Exxon au explorat si au confirmat existenta unor zacaminte de gaze naturale in Marea Neagra a aprins imaginatia si a starnit un val de entuziasm. Gazele naturale sunt deja vazute ca un urias potential de crestere a economiei romanesti. Dar, avem gaze, avem si probleme. Pentru ca o intrebare legitima este: ce facem cu ele? Evident, sunt mai multe solutii posibile.
Prima dintre ele, cea mai simpla, este incasarea redeventei. Acest lucru il face Romania si acum. Incaseaza redevente din exploatarea titeiului, a apelor minerale sau a sarii. Cu ce rezultate pentru economia romaneasca? Aproape de zero. Banii obtinuti au fost incasati la buget; bugetul a facut, in ultimii ani, investitii semnificative din punctul de vedere al procentajului din produsul intern brut (chiar si in anii de criza) in comparatie cu alte state europene. Nimic relevant nu s-a intamplat in economie.
Investitiile publice nu au creat efecte de antrenare ale economiei
Investitiile publice nu au creat efecte de antrenare ale economiei, taxele si impozitele nu au scazut (ba dimpotriva), asistenta medicala nu s-a imbunatatit, bugetul educatiei a ramas modest, iar cheltuielile cu asistenta sociala au fost perpetuu insuficiente.
Banii din redevente au fost utilizati pentru cheltuielile... mai mult
Marti, 06 Martie 2012, ora 12:02
Romania, sedusa si abandonata. Cazul Nokia
Nokia a venit, Nokia pleaca. Cu ce ramane economia romaneasca? Cu un dezechilibru care va fi vizibil incepand de anul viitor si, eventual, cu invataminte pe care ar trebui sa le traga.Venirea in Romania a companiei Nokia a adus si un val de entuziasm. Nokia pleca, in anul 2007, din Germania, de la Bochum, o data cu o serie de proteste vehemente ale angajatilor si ale publicului larg. In schimb, in Romania, Nokia a fost primita cu bratele deschise. Iar rezultatele au fost pe masura entuziasmului.
In trei ani, fabrica Nokia a ajuns al doilea mare exportator al Romaniei, a devenit o poveste de succes si a fost considerat un proiect industrial important care duce la cresterea economica a Romaniei. Timp de trei ani asa s-a si intamplat. Volumul vanzarilor companiei finlandeze, intr-o masura covarsitoare la export, au adus beneficii Romaniei.
O echilibrare a balantei comerciale, o crestere importanta a exporturilor si un aport valutar substantial care se vede in echilibrul cursului de schimb leu-euro au fost printre putinele vesti bune in vremuri de criza.
Tot entuziasmul sosirii Nokia ne-a facut sa vedem mai putin proiectul economic in sine. S-a trecut cu vederea ca este de fapt un proiect de lohn industrial, in sensul in care compania finlandeza importa subansamble si nu face decat sa le asambleze la fabrica de langa Cluj-Napoca. Desigur, de la lohnul textil si din incaltaminte, practicat pe scara larga in anii 90, la lohnul industrial poate fi un pas inainte.
In al... mai mult
Joi, 13 Octombrie 2011, ora 07:51
Brandul LaDorna ramane in Romania
Doar 2% din produsele LaDorna sunt fabricate in alte tari, precum branza Cottage, produsele ultra-fresh fabricate in Polonia si branza Feta produsa in Grecia, potrivit unui comunicat remis de Lactalis, ca raspuns la editorialul La Dorna spune "la revedere" Romaniei! semnat de Constantin Rudnitchi. Pentru segmentul de brinza Cottage, echipamentul de productie a fost recent relocat in Polonia, unde cererea pentru acest produs este semnificativ mai mare.
Reteta este aceeasi, iar echipa care implementeaza reteta in Polonia include membri ai echipei de productie din Romania, se mai arata in comunicat.
"Atunci cand am relocat echipamentul de productie al branzei Cottage din Romania in Polonia, 16 din cei 25 de angajati ai fabricii din Dorna Arini au fost pastrati in cadrul organizatiei, restul angajatiilor beneficiind de pachete sociale solide", spune Dorel Radu, Director General Lactalis Romania.
In ceea ce priveste branza Feta, aceasta poate fi produsa numai in Grecia, conform reglementarilor in vigoare.
Aceasta specialitate de branza nu poate fi produsa in Romania sau in alta tara pentru ca legislatia Uniunii Europene nu permite niciunui brand sa foloseasca denumirea de Feta pentru produse care sunt fabricate in afara Greciei.
Fabricile Lactalis, in Romania
In acest moment, Lactalis detine 5 unitati de productie, dintre care 4 sunt localizate in regiunea de nord a tarii.
"Detinem una dintre cele mai moderne fabrici de productie a laptelui UHT din Romania si regiune si... mai mult
Marti, 19 Iulie 2011, ora 12:02
La Dorna spune "la revedere" Romaniei!
Dorna pleaca din Romania, grecii de la Olympus au anuntat o investitie de 55 milioane euro. Unii se dezvolta, altii pleaca. Consumatorii romani ar trebui sa tina cont de locul de fabricatie al produsului pe care il cumpara. "Cumparati romaneste!" este astazi mai mult decat un slogan. Poate deveni un ajutor dat economiei pentru a iesi mai repede din criza. Compania franceza Lactalis a decis sa mute fabrica de branzeturi din judetul Suceava in Polonia. La Suceava, Lactalis producea marca La Dorna.
Brandul Dorna a fost dezvoltat cu ani in urma de catre elvetianul de origine greaca Jean Valvis si vandut, intre timp, pe linii de afaceri.
Apele minerale catre Coca-Cola, iar produsele lactate catre compania franceza Lactalis.
Gestul francezilor, de a inchide fabrica de la Suceava, este dezamagitor din mai multe puncte de vedere.
In primul rand, pentru ca brandul de lactate este unul cu rezonanta in Romania. El a fost construit cu un puternic accent eco, avantajat fiind si de asocierea marcii cu o zona cu adevarat superba din punct de vedere natural din Romania.
De asemenea, Dorna a fost una din marcile construite ca la carte, adica a fost printre primele de pe piata si s-a consolidat in timp.
Paradoxal, chiar daca a apartinut numai unor investitori straini, La Dorna este un adevarat brand romanesc.
In al doilea rand, plecarea Lactalis este dezamagitoare din punct de vedere economic. Pierderea a 25 de locuri de munca, atat cat erau in fabrica de la Suceava, nu ... mai mult
Luni, 11 Iulie 2011, ora 00:57
12
"Introducerea de noi taxe si impozite este un pericol"
Napoleon Pop explica pentru "Together for Your Business" efectele crizei asupra economiei romanesti si arata ajustarile pe care le-au adus ultimii doi ani in economia noastra. De asemenea, Napoleon Pop vorbeste despre viitor. Mai precis, cresterea economica a economiei romanesti ar trebui sa nu repete excesele din ultimii ani 10 ani, adica sa se bazeze pe consum, pe credite externe private si mai ales pe escaladarea importurilor. Un element important il constituie politica guvernamentala, care ar trebui sa se bazeze pe incurajarea mediului de afaceri si nu pe sufocarea lui. Napoleon Pop este membru in Consiliul de administratie al BNR si membru de onoare al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei.Romania a avut zece ani de crestere economica. Daca ar fi sa acordati o nota economiei romanesti, in materie de modernizare, pe o scala de la 1 la 10, ce nota ati da?
I-as da nota opt.
Nu sunteti prea indulgent?
Nu, pentru ca as pleca de la un principiu: sa nu confundam frustrarile cotidiene cu bilantul a 20 de ani.
In primul rand, eu am trait aceste reforme prin implicare directa, le-am urmarit realizarea, nu m-am oprit la simpla contemplare a lor.
Desigur, pot sa am frustrari, dar daca tragem o linie trebuie sa fim totusi onesti cu noi si sa spunem ca aceasta tara a facut progrese din toate punctele de vedere, fara sa neg ca ne-am dorit poate mai mult.
In al doilea rand, am dat nota opt si pentru ca aceasta longevitate a cresterii economice la care v-ati referit a fost mult... mai mult
Vineri, 09 Aprilie 2010, ora 11:07
Pe mainile cui lasam Proprietatea?
Fondul Proprietatea este un alt exemplu in care statul in loc sa-si exercite atributiile din domeniul economic, prefera sa le delege pe bani multi.Guvernul, prin Ministerul Finantelor, se afla in fata unei decizii delicate in ceea ce priveste Fondul Proprietatea: semnarea unui contract de administrare cu compania americana Franklin Templeton. In acest moment, Guvernul nu stie daca sa mearga pana la capat cu predarea administratiei fondului catre compania americana.
Procedurile de alegere a unei companii de administrare a fondului au fost finalizate, exista si un castigator (Franklin Templeton), dar contractul inca nu a fost semnat, intrucat, la adunarea generala a actionarilor, reprezentantii statului, sau mai precis ai Ministerul Finantelor, nu au fost prezenti pentru a-l parafa.
Motivul este limpede: Finantele nu au mandat de la Guvern pentru a semna acest contract.
Recent, Mihai Ursache, presedintele AVAS, dar si presedintele Consiliului de supraveghere al Fondului Proprietatea, a adus in discutie un subiect arzator: administrarea Fondului Proprietatea va costa, in cazul semnarii cu Franklin Templeton, 20 miloane euro pe an.
Mult mai mult decat costurile actuale care ajung la 1,5 milioane euro anual. Observatia a fost indreptatita si, din acel moment, semnarea contractului cu compania americana s-a pus, neoficial, sub semnul intrebarii.
Faptul ca reprezentantii Finantelor nu au fost prezenti la recenta adunare a actionarilor arata clar ca guvernul are mari... mai mult
Joi, 30 Iulie 2009, ora 22:46
2
De zece ori "M-am saturat!"
Uneori, te cuprinde un sentiment de deznadejde. O furie scurta si intensa, ca o ploaie de vara, pune stapanire pe argumentele economice sau sociale.1. M-am saturat de continua trimitere pe care o fac membrii cabinetului Boc la greaua mostenire lasata de guvernul Tariceanu. Au trecut mai bine de sase luni de la instalarea guvernului Boc si nu trece o zi fara sa auzim refrenele “gestiunea dezastruoasa a economiei pe care a lasat-o fostul cabinet” sau variatiuni pe aceeasi tema: “am primit tara cu vistieria goala” si “in vremuri de crestere economica ar fi trebuit sa se faca economii”.
Dincolo de lamentari, populatia si mediul economic asteapta solutii de iesire din criza. De sase luni, nu exista nici o masura serioasa care sa aiba efecte importante in economie.
2. M-am saturat de aroganta fostului ministru de finante din guvernul Tariceanu. Desi, in ultimele luni de mandat, era vizibila scaderea veniturilor bugetare, Varujan Vosganian a continuat sa creasca cheltuielile bugetare, majoritatea cu impact electoral, punand astfel umarul la cresterea deficitului bugetar.
Astazi, Vosganian ofera nonsalant lectii de programare bugetara, omitand sa recunoasca faptul ca ar fi fost de datoria lui sa tina, anul trecut, deficitul bugetar sub control.
3. M-am saturat de incoerenta deciziilor guvernamentale. Se vorbeste zile intregi despre reducerea cheltuielilor bugetare salariale, dar, in mod aproape inexplicabil, cifrele din buget arata o crestere a... mai mult
Sambata, 30 Mai 2009, ora 23:01
15Top stiri din Economie
Top stiri
Business24 nu este responsabil pentru continutul preluat din alte site-uri.