

Dobanzile pe termen foarte scurt au crescut luni fata de sedinta precedenta, potrivit Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Astfel, BNR a afisat in prima parte a zilei un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 3,69% pe an, fata de 3,60% in sedinta precedenta, in timp ce pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobanda a urcat la 4,19% pe an, de la 4,10% in sedinta anterioara.
Rezultatele vin dupa ce BNR a anuntat luni ca rata creditelor neperformante inregistrate de institutiile de credit din Romania, pe total sistem, ajunsese la 14,18 la suta, la sfarsitul trimestrului trei 2011, fata de 11,67 la suta, la 30 septembrie 2010. mai mult
Luni, 30 Ianuarie 2012, ora 13:25

Costul imprumuturilor pe termen scurt ale Italiei a scazut la jumatate miercuri, datorita optimismului investitorilor generat de noul program de austeritate al guvernului de la Roma si de finantarea ieftina obtinuta recent de bancile din zona euro de la Banca Centrala Europeana(BCE).
Trezoreria italiana a vandut titluri pe termen de sase luni la un randament mediu de 3,25%, in scadere de la nivelul record de 6,5% inregistrat cu o luna in urma.
Analistii au avertizat insa ca tensiunile ar putea reaparea cu usurinta pe piete si au indicat ca un nou test va avea loc joi, camd Italia va scoate la vanzare obligatiuni pe termen lung in valoare de pana la 8,5 miliarde de euro.
"In ultima luna au avut loc multe schimbari. Guvernul a obtinut un vot de incredere pentru programul de austeritate, iar BCE a actionat pentru sustinerea bancilor", a declarat un trader de obligatiuni.
Cererea de titluri pe sase luni a fost de 1,69 ori oferta, fiind in crestere de la 1,5 ori in noiembrie.
Emisiunea de titluri este prima din Italia dupa ce BCE a oferit bancilor din zona euro imprumuturi in valoare totala de 490 miliarde de euro, pe termen de trei ani, pe 21 decembrie.
Incertitudinile legate de cat din aceste fonduri vor fi folosite la achizitia de obligatiuni suverane au afectat randamentele obligatiunilor Italiei si Spaniei.
Randamentul obligatiunilor italiene pe termen de 10 ani a revenit peste 7% in aceasta saptamana, diferenta fata de obligatiunile germane de... mai mult
Miercuri, 28 Decembrie 2011, ora 16:45

Fondurile aflate in 2011 la dispozitia Guvernului pentru securizarea frontierelor, in suma de 271 milioane euro, ar trebui alocate intreprinderilor mici si mijlocii si nu neaparat grupului EADS, in conditiile in care nu exista un termen fixat pentru aderarea la Schengen, afirma presedintele Basescu, potrivit Mediafax."Pentru ca nu se fixeaza un termen (de aderare la Spatiul Schengen-n.r.), va trebui ca, pe de-o parte, sa ne batem pana in ultima clipa - sa ne batem politic, nu cu pietre - dar trebuie sa avem in vedere ca anul acesta avem in buget 271 milioane euro pentru continuarea programelor de securizare a frontierei, de achizitii de bunuri care sa creasca mobilitatea politiei de frontiera, a vamii.
Cred ca va trebui sa privim cu retinere cheltuirea celor 271 milioane euro, ei pot fi indreptati catre IMM-uri si nu neaparat catre EADS, pentru a stimula IMM-urile, decat sa cheltuim fara a putea sti cand Romania va fi admisa in Spatiul Schengen", a spus Basescu, in sedinta de miercuri a Guvernului.
Grupul european EADS are ca principali actionari companiile Sogeade din Franta si Daimler din Germania, cu cate 22,46% din actiuni.
In decembrie, Franta si Germania au cerut Uniunii Europene sa amane aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen. mai mult
Miercuri, 05 Ianuarie 2011, ora 17:02

Grecia negociaza cu bancile comerciale prelungirea termenelor de rambursare a datoriilor, intr-o maniera similara cu un plan de extindere a perioadei de returnarea ajutorului financiar de 110 miliarde de dolari din partea Uniunii Europene si FMI, transmite Reuters.Temerile ca Grecia ar putea fi nevoita sa isi restructureze datoriile dupa incheierea programului cu UE si FMI, in 2013, mentin randamentele obligatiunilor elene la un nivel ridicat, in pofida asigurarilor repetate din partea guvernului ca nu este luata in considerare o astfel de optiune.
Publicatia elena Realnews a relatat ca fostul vicepresedinte al Bancii Centrale Europene, Lucas Papademos, in prezent consilier al premierului George Papandreou, negociaza cu bancile si fondurile care detin obligatiuni ale Greciei.
Ministerul elen de Finante nu a comentat informatia.
"Discutiile privind extinderea perioadei de rambursare a datoriilor catre sectorul privat sunt conduse de Lucas Papademos, care s-a deplasat recent la Berlin, Frankfurt, Londra si Bruxelles", a relatat publicatia, fara sa mentioneze sursele.
Planul de restructurare a datoriilor prevede prelungirea termenelor cu 10 pana la 30 de ani, cu accent pe obligatiile financiare cu maturitate in 2013-2015.
Grecia trebuie, pana in 2021, sa ramburseze ajutorul de 110 miliarde de euro de la UE/FMI, a anuntat Ministerul de Finante in decembrie, in urma unui acord cu ministrii de Finante din zona euro.
Raportul datorii publice/PIB va ajunge in acest an la... mai mult
Luni, 03 Ianuarie 2011, ora 10:54

Parlamentul European a votat un acord, convenit cu Consiliul European, prin care se stabileste un termen general de 30 de zile pentru plata datoriilor pe care autoritatile publice din statele membre UE le au la companii, informeaza Mediafax. "Parlamentul European a votat miercuri acordul la care s-a ajuns cu Consiliul privind stabilirea unui termen de 30 de zile pentru efectuarea platilor.
Noile reguli trebuie sa asigure ca intreprinderile europene mici si mijlocii nu vor mai avea probleme financiare din cauza intarzierii platilor din partea autoritatilor publice sau a altor companii, sustinand astfel continuarea afacerilor, inovatia si siguranta locurilor de munca", se arata intr-un comunicat remis, miercuri, agentiei MEDIAFAX.
In comunicat se arata ca termenul atat pentru sectorul public cat si pentru cel privat, ca regula generala, pentru efectuarea platii pentru bunuri sau servicii furnizate va fi de acum inainte de 30 de zile.
"Negociatorii PE au vizat evitarea vidului legislativ si asigurarea faptului ca derogarile de la termenul general sunt acceptate numai in conditii speciale. Timp de mai mult de un an, Parlamentul a incercat sa obtina reguli mai stricte si mai clare cu privire la termenele de plata.
Acordul, prezentat in plen ca un "amendament consolidat" de catre Barbara Weiler (S&D, DE), raportoarea Parlamentului, a fost sustinut in mare parte de catre toate gruparile politice si a fost adoptat cu 612 voturi pentru, 12 impotriva si 21 de abtineri", se... mai mult
Joi, 21 Octombrie 2010, ora 00:10

Receptia oficiala a lucrarii la centura orasului Lugoj, construita in regim de autostrada, are loc vineri, cu o saptamana inainte de termen, urmand ca, o zi mai tarziu, sa aiba loc inaugurarea acesteia, a anuntat casa de avocatura Cunescu, Balaciu si Asociatii, transmite NewsIn. Cunescu, Balaciu si Asociatii a asistat juridic MonteAdriano la realizarea acestei lucrari."In urma cu zece zile (10 august, n.r.), societatea de constructii MonteAdriano a anuntat finalizarea lucrarii din punct de vedere tehnic, receptia oficiala urmand sa se faca pe 27 august. Dat fiind faptul ca toate lucrurile sunt gata, iar marcajele s-au efectuat pe toata distanta, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale a hotarat, impreuna cu MonteAdriano, sa faca receptia lucrarii cu o saptamana inainte de termenul stabilit oficial in contract. Practic, de sambata se poate circula pe acest tronson", a declarat vineri partener la Cunescu, Balaciu si Asociatii, Beatrice Onica-Jarka.Centura Logoj are 9,6 km de autostrada, 300.000 mc de terasamente, 25.000 mc de beton turnat, 60.000 tone de asfalt turnat, fiind utilizate 78 masini si utilaje.
In cei doi ani de executie a lucrarilor la Centura Lugoj au fost implicati peste 210 muncitori si ingineri, dintre care, in mod direct pe santier, 90 respectiv 15 muncitori, maistri si ingineri portughezi si 75 muncitori, maistri si ingineri romani.
La nivelul costurilor, situatia este similara altor lucrari din Europa, respectiv costul pentru 1 km de... mai mult
Vineri, 20 August 2010, ora 13:19

O lege aflata in faza finala de adoptare la Camera Deputatilor va majora la 90 de zile termenul legal de neplata al unei creante, precum si suma acesteia, de la 30 la 45.000 de lei, in cazul declansarii insolventei, a declarat, marti, pentru NewsIn, presedintele UNPIR, Arin Stanescu.Camera Deputatilor discuta in plen si ar putea adopta saptamana aceasta modificarile legii insolventei (Legea 85/2006) ce prevad triplarea termenului curent la 90 de zile, pentru ca o creanta sa devina exigibila, conditie necesara in cazul declansarii procedurii de insolventa din partea unui creditor, spune Stanescu.
"Daca, pana in prezent, pentru a deschide insolventa in cazul unui debitor (persoana juridica-n.r.) era suficient ca o creanta sa aiba mai mult de 30 de zile si 30.000 de lei pentru a deveni certa, lichida si exigibila, acum va fi nevoie de 90 de zile, iar creanta trebuie sa fie de minimum 45.000 de lei," explica Stanescu.
Noul termen de 90 de zile se adauga celui in care tribunalele pronunta intrarea in insolventa, si ar putea duce la o intarziere a declansarii procedurilor de pana la 270 de zile, spune presedintele UNPIR.
"Acest lucru va genera o crestere a numarului dosarelor de faliment - o companie care mai avea, cat de cat, sansa sa se redreseze, va deveni in 270 de zile o epava", a spus Stanescu.
"Cele 90 de zile permise de lege se adauga termenului in care se pronunta instanta, care, in cazul tribunalelor mari, poate urca si pana la 180 de zile.
Instantele mari au chiar... mai mult
Miercuri, 23 Iunie 2010, ora 00:09

Termenul limita pentru participarea la dezbaterea publica privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) a fost extins pana la 11 iunie, ca urmare a numarului mare de contributii primite in fiecare zi si a numeroaselor cereri de prelungire, informeaza Comisia Europeana, informeaza NewsIn.Dezbaterea a fost lansata de comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala Dacian Ciolos in data de 12 aprilie.
Pana in prezent au fost primite peste 3.700 de raspunsuri.
Dezbaterea este centrata in jurul a patru intrebari fundamentale despre viitorul Politicii Agricole Comune, si anume: De ce avem nevoie de o politica agricola comuna? Ce asteapta cetatenii de la agricultura? De ce este necesara o noua reforma a PAC? Ce instrumente sunt necesare pentru politica agricola comuna de maine?
Dupa incheierea dezbaterii, experti independenti vor pregati o analiza a contributiilor primite.
Analiza urmeaza a fi prezentata in cadrul conferintei de la Bruxelles din 19-20 iulie, care isi propune o privire de ansamblu asupra viitorului politicii agricole comune.
Un alt element din acest proces este discutarea celor patru intrebari fundamentale in cadrul grupului consultativ extins.
Acest grup, reunind 140 de reprezentanti ai organizatiilor fermierilor, sectorului industrial si de afaceri aferent, precum si ai asociatiilor rurale si de consumatori, a avut o intalnire in data de 3 iunie, iar discutiile avute vor alimenta dezbaterile din cadrul conferintei din 19-20 iulie. mai mult
Luni, 07 Iunie 2010, ora 12:25

UE probabil va prelungi pana in 2012 termenul de construire a celui de al doilea pod de pe Dunare dintre Bulgaria si Romania finantat cu bani din cadrul programului ISPA, relateaza Sofia News Agency. Anuntul a fost facut de viceministrul bulgar al mediului, Ivelina Vasileva, in comisia pentru afaceri UE din Parlament.Ea a citat "informatii neoficiale" privitoare la proiectul celui de al doilea pod. Potrivit acesteia, nu exista informatii despre soarta altor programe finantate cu fonduri europene din ISPA.
Bulgaria ar trebui sa absoarba toate fondurile din programul ISPA pana la sfarsitul lui 2010.
Oficialul a reamintit pozitia initiala a Comisiei Europene, potrivit careia doar proiectele ce ar urma sa primeasca mai mult de 100 milioane de euro din ISPA pot fi prelungite.
Dupa cum a spus ea, daca CE nu aproba pana la urma prelungirea, guvernul bulgar ar putea contribui din propriul buget.
Pentru partea sa din podul de pe Dunare, partea bulgara a podului ar trebui sa primeasca 70 milioane de euro, dar, daca partile Romaniei si Bulgariei sunt combinate, suma ar depasi 100 de milioane, ceea ce face ca acest proiect sa poata fi prelungit.
Vasileva a spus ca Bulgaria ar putea pierde in total 147 milioane de euro din fondurile ISPA daca nu reuseste sa absoarba banii la timp. mai mult
Joi, 22 Aprilie 2010, ora 00:20