Lucrarile la Autostrada Soarelui au paralizat. La mai bine de un an de la inaugurarea tronsonului Drajna - Fetesti, autoritatile considera ca santierul este inchis. Tronsonul Cernavoda - Constanta, de 51 de kilometri, a ramas in
stadiul de proiect si in cea mai optimista estimare lucrarile vor demara de
abia anul viitor si vor dura minimum trei ani.
La 1 mai 2007, premierul Tariceanu impreuna cu ministrul
Ludovic Orban inaugurau cu mare fast cei 36,8 km ai tronsonului Drajna - Fetesti
din Autostrada Soarelui. Discursul oficialilor promitea romanilor ca vor ajunge
mai usor pe Litoralul Marii Negre.
De atunci situatia a ramas neschimbata. In ultimul an,
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) nu a
construit nici un kilometru din Autostrada Soarelui. Tronsonul Cernavoda - Constanta, care ar face
ca Autostrada Bucuresti - Constanta sa fie completa, a ramas la stadiul de
proiect. "In prezent, nu se lucreaza la nici un tronson din Autostrada
Soarelui, iar din punctul nostru de vedere, lucrarile au fost finalizate", ne-a
declarat Mihai Stefan, seful de proiect al Autostrazii Soarelui, din cadrul
CNADNR.
La celalalt capat al Autostrazii lucrurile se vad un pic
diferit. "In prezent se mai lucreaza undeva in zona tronsonului Fetesti -
Drajna. Lucrarea a fost receptionata anul trecut, dar numai partea care tine
strict de autostrada, astfel incit omul sa poata ajunge la mare pe autostrada.
Au mai ramas citeva lucruri de facut, dar santierul va fi inchis pina la sfirsitul
acestei luni", ne-a declarat Daniel Niculescu, seful directiei regionale Constanta,
administratorul Autostrazii A2. Nimic insa despre tronsonul Cernavoda - Constanta.
PROMISIUNI. In octombrie 2007, Ludovic Orban estima ca pina in
martie 2008 va selecta constructorul pentru tronsonul Cernavoda - Constanta, insa
sintem in luna mai 2008 si drumarii sint abia in faza de precalificare a
constructorilor, ceea ce inseamna ca pina la selectare va mai trece ceva timp. "Sint
27 de firme care au depus documentele de precalificare pentru realizarea
Autostrazii Cernavoda - Constanta, insa nu se stie cite vor ajunge in faza
finala si nici cind va fi ales constructorul", a spus Mihai Stefan.
Ministrul Ludovic Orban a precizat ca pentru constructia
tronsonului Cernavoda - Constanta
este nevoie de o investitie de peste 400 milioane euro. Finantarea pentru
lucrarea Cernavoda - Constanta
va fi asigurata de Banca Europeana de Investitii (BEI).
INVESTITORI. Cele 27 de oferte preliminare au venit din
partea a 24 de firme din diferite tari, precum Austria,
Franta, Germania, Grecia, Israel, Italia, Portugalia, Spania si
Turcia. Participantii sint Condotte si CMC di Ravenna, Aktor, Impregilo si
Itinera, Impresa Pizzarotti si C. Lotti & Associati, Ashtrom cu Shapir
Structures, Cengis si Mapa, Astaldi si Max Bogl, Mochlos si Danya, FCC
Construccion impreuna cu Alpine, Strabag, Terna, J&P Avax, Mota Engil cu
Monte Adriano si Soares da Costa, precum si Colas. Majoritatea constructorilor vor
sa realizeze ambele tronsoane ale sectorului Cernavoda - Constanta. In perioada urmatoare, CNADNR va
retine 50% din oferte, dupa care trebuie depusa si oferta tehnica si financiara.
FONDURI. Potrivit proiectului realizat in 1999, pentru
realizarea tronsonului Cernavoda - Constanta,
investitia necesara era de 500 de milioane de euro. Proiectul initial, comandat
de CNADNR, include tronsoanele Cernavoda - Constanta si centura ocolitoare a Constantei.
"Cele doua investitii, cu termen de finalizare in 2010, costa in total
aproximativ 500 milioane de euro, bani din fonduri europene si guvernamentale.
Un kilometru de autostrada costa 6,6 milioane de euro, iar unul de sosea
ocolitoare costa 6,7 milioane de euro", declara inginerul Victor Urdea, seful
proiectului initial. Autostrada, care va avea o lungime de aproximativ 51 de
kilometri, va traversa judetul, trecind pe linga Cernavoda si oprindu-se la Constanta.
Investitia va
fi costisitoare, deoarece in zona Dobrogea sint diferente mari de nivel,
terenuri accidentale, precum si vestigii arheologice, care trebuie protejate. "Va
trebui sa se incerce respectarea zonelor de interes special pentru mediu, cum sint
rezervatia botanica Valul lui Traian si situl arheologic cu acelasi nume",
spunea Victor Urdea. In proiectul initial erau prevazute 21 de poduri si
pasaje, benzinarii, parcari, restaurante si cabinele telefonice.
Prioritati pe hirtie
Saptamina trecuta, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor,
declara ca proiectul de Autostrada Cernavoda - Constanta a devenit prioritar
deoarece s-a convins ca durata calatoriei cu masina de la Bucuresti la Cernavoda,
de 160 de kilometri, se face mai repede decit cea de la Cernavoda la Constanta,
de 51 de kilometri. "Am facut aproape o ora pe tronsonul Cernavoda - Constanta, de 51 de kilometri,
adica mai mult decit am facut de la Bucuresti la Cernavoda, respectiv 160 de
kilometri", a spus Orban.
Constructii in ritm de melc
Prima parte din Autostrada Soarelui, tronsonul Fetesti -
Cernavoda, a fost construita inainte de Revolutie si cuprinde spectaculosul pod
realizat de inginerul Anghel Saligny. Dupa Revolutie, lucrarile au fost
suspendate pina in 1999 din cauza lipsei banilor. Primele trei tronsoane ale
autostrazii dintre Bucuresti si Constanta,
cunoscuta sub numele de Autostrada Soarelui, au fost deschise circulatiei in
2004, finantarea fiind asigurata de BEI.
Mai exact, sectorul Bucuresti -
Fundulea, de 26,5 kilometri, si sectorul Fundulea - Lehliu, de 29,2 kilometri,
au fost date in folosinta la 4 iunie 2004. Valoarea finala a lucrarilor a fost
mult mai mare decit cea din contractul initial. "In fiecare luna se face
actualizarea preturilor. Astfel, de la 40 de milioane de euro pentru trosnonul
Bucuresti - Fundulea s-a ajuns la 57,3 milioane euro, iar pentru Fundulea -
Lehliu s-a ajuns de la 68 de milioane de euro la 87 milioane euro", a explicat
Mihai Stefan.
Lucrarile la al treilea tronson, Lehliu - Drajna, au fost
incheiate la 16 noiembrie 2004, cei 42 de kilometri de autostrada necesitind o
investitie dubla fata de valoarea initiala a contractului, ajungind la 93,7
milioane de euro de la 48 de milioane de euro. Sectorul de autostrada Drajna -
Cernavoda a fost impartit in doua tronsoane, respectiv Drajna - Fetesti si
Fetesti - Cernavoda.
Finantarea a fost asigurata de ISPA in proportie de 75%,
iar de la bugetul de stat s-a asigurat 25% din suma. Valoarea totala a
lucrarilor a fost de circa 110 milioane de euro. Tronsonul Fetesti - Cernavoda
a fost dat in folosinta in iunie 2006, iar cel dintre Drajna si Fetesti in mai
2007. Pe tronsonul Bucuresti - Drajna nici un tronson de autostrada nu mai este
in garantie.
Ultima parte a A2, tronsonul Cernavoda - Constanta, este deocamdata in stadiul de
proiect. "Din cite stiu eu, in prezent se lucreaza la studiul de fezabilitate
si se estimeaza ca in luna septembrie va fi ales constructorul. Lucrarile vor
incepe in ianuarie 2009 si vor dura nu mai putin de 36 de luni. Inainte de
acest tronson, trebuie realizata centura orasului Constanta, punctul final al A2", ne-a
declarat Daniel Niculescu.