Clujul inghite satele din jurul sau cu tot cu traditii, agricultura si tarani

Joi, 28 Februarie 2008, ora 23:44
4616 citiri
Clujul inghite satele din jurul sau cu tot cu traditii, agricultura si tarani

Explozia imobiliara si aglomerarea investitiilor straine din orasul de pe Somes transforma comunele invecinate, precum Floresti, Gilau sau Apahida, in cartiere.

Cica acum trei ani, atunci cand treceai cu

masina prin comunele Gilau sau Floresti, trebuia sa incetinesti rau de tot ca

sa nu lovesti cireada de vaci care iti taia calea. Taranii cresteau porci, oi,

pasari si mergeau cu produse agricole la Cluj ca sa le vanda domnilor de la

oras.

Ceea ce nu a reusit sa faca Ceausescu,

construind blocuri la sate pentru urbanizarea mediului rural, reusesc acum

capitalistii. Casele batranesti vor fi umbrite de blocuri turn, iar agricultura

si cresterea animalelor vor disparea in totalitate.

Eu nu zic ca e bine sau rau ca se intampla

asa. Nici cei care traiesc acolo nu stiu exact daca e bine sau nu. Cei care au

avut cateva hectare de pamant si le-au vandut anul trecut sau anul asta au acum

100.000 de euro in cont, acolo, si sunt multumiti. Altii, care au fost saraci

pana la Revolutie si asa sunt si acum, carcotesc. Iar cei indragostiti de

agricultura si zootehnie se simt violati.

"Ce inima au avut unii oameni care

si-au instrainat pamantul unor venetici? Unor straini de tara si de neam? Ne-au

violat venind cu blocurile si fabricile, si masinile lor in satele noastre si

ne-au cumparat cu totul. Nici Ceausescu nu a reusit sa faca asta, dar ei au

reusit", spune un localnic din Gilau.

Am vizitat comunele invecinate Clujului sa

vedem minunea. Intr-adevar, comuna Floresti arata deja ca un cartier. Sunt

blocuri, sunt fabricute, depozite, hipermarketuri, nu mai are aproape nimic

dintr-un sat romanesc. Practic, intre Cluj si Floresti nu mai exista niciun

petic de pamant de vanzare. "Tot ce a fost teren plan, am bagat in

intravilan", spune Ioachim Vancea, primarul comunei Floresti.

Am mers un sat mai incolo, in comuna Gilau.

Peisajul este aproape identic. Doar ca Gilaul, o comuna care arata deja a oras,

va deveni un cartier al Clujului in vreo trei ani, asa cum prevede si primarul.

Cei care si-au vandut terenurile isi plang

in pumni

Cand s-a vazut mos Gheorghe sau chiar si

Istvan cu 20-30-40.000 de euro cash pe masa, in schimbul unui hectar-doua de

pamant pe care-l avea cultivat cu orz si oricum nu castiga mai nimic, nu a stat

sa se gandeasca. A vandut, iar acum ii pare rau.

Explozia preturilor la terenuri a inceput

in 2005 si nu s-a oprit pana acum. "Un metru de teren costa cam tot atat

cat ma costa pe mine sa ar un hectar intreg", spune Constantin, un barbat

de 56 de ani, care a vandut de curand un hectar de teren cu 50 de euro/mp.

Acum, terenul lui valoreaza de trei ori mai mult.

Am vrut sa stam de vorba cu Cibo Emil, un

barbat cu alura de rachet ucrainean, care a construit case pe circa 6 hectare

in comuna Floresti, basca un bloc. La fel ca si ceilalti

"investitori", nu vorbeste despre businessurile lui.

"Nu vreau sa apar in ziare, sa vada

lumea ce bogat sunt eu", ne-a spus acesta. Il inteleg, pentru ca nici nu

pot sa ma gandesc la cat valoreaza spe case si spe blocuri in zona cea mai

fierbinte a Clujului din punct de vedere imobiliar.

Gilau - „Sinaia clujenilor"

Din doua motive i se spune asa. Exista zeci

de cartiere rezidentiale cu niste viloace de-ti pica plombele, exact ca la

Sinaia, si toti smecherii Clujului au case de vacanta la Gilau, asa cum au cei

din Bucuresti la Sinaia. Fosta Avicola care avea zeci de hale s-a vandut si

acum, in acele hale se face mobila, portelan, fier forjat si altele, societati

care au dat locuri de munca gilaoanilor. Si aici, pretul terenurilor a ajuns

undeva intre 60 de euro si 100 de euro pe metrul patrat. Am mers acasa la

Gheorghe Bodea, un consilier la primarie de vreo 73 de ani, care avea oaresce

sa ne spuna.

"O tara de slana cu pita facuta-n casa

sa va dau si apoi vorbim", spune mos Gheorghe. Aproape ca ne statea in gat

mancarea cand s-a revoltat mos Gheorghe pe capitalisti. "Taranul a vandut

pamantul ca prostul. Asta este o orientare lipsita de dragoste de glie, pentru

ca nu trebuia sa umblam noi cu jalba-n protap pe la UE, ei trebuiau sa ne caute

pe noi", spune Gheorghe.

El spune ca din cauza ajutorului social, al

pretului mare de productie si al dezvoltarii imobiliare taranul roman este

incurajat sa stea acasa si sa nu faca nimic.

Primarul din Gilau, Dumitru Sfarlea, are o

multime de proiecte in derulare si chiar face treaba, dar asta pentru ca si are

cu ce. Sunt inregistrate 300 de societati comerciale pe raza comunei, iar

bugetul local este de peste 160 miliarde de lei vechi. "Avem apa,

canalizare, gaz, scoli, casa de cultura si vom mai face si un parc mare",

se mandreste primarul, care la alegerile trecute l-a avut contracandidat chiar

pe Bodea Gheorghe, consilierul sau. „Stateam aici in birou si il ascultam ce le

zicea oamenilor afara. Vorbea despre agricultura... Agricultura va disparea cu

totul din comuna noastra, trebuie sa intelegem asta, sustine primarul.

Emil-Dorel, ultimul cowboy din „Floresti

City"

Are 31 de vaci cu lapte si 32 de

"capete tineret". Am aflat ulterior ca tineret inseamna vitei si

junici. E inginer de meserie, se vede ca e citit, are o curte mare, plina de

argati si un Land-Rover parcat langa casa. Il cheama Corojan Emil-Dorel si a

tinut in mod expres sa ii spun ambele prenume. Acest gospodar nu a vrut in

ruptul capului sa isi vanda cele 34 de hectare de teren pe care le detine, ci a

preferat sa cultive pe ele plante furajere pentru a-si intretine ferma.

"Pamantul il vinzi o singura data. Eu am sa vand la timpul potrivit",

ne-a lamurit Emil.

Ne pofteste la el in sufragerie, se asaza

pe scaun si isi scoate caciula gri, de oaie, de pe cap. Sufragerie cu

bibelouri, mileuri, vitrina, tot ce trebuie in casa unui gospodar.

"Asa, puteti inregistra. Ma numesc

Corojan Emil-Dorel, am 60 de ani, sunt casatorit, am un baiat, sunt inginer,

iar in 1956, cand...", si nu se mai oprea. Am reusit intr-un final sa il

oprim si sa incercam sa aducem povestea mai in zilele noastre.

"Agricultura e la pamant, peste tot. Nici zootehnia nu prea mai tine. Dar

mie imi merge bine", spune barbatul.

"Eu sunt crescator de vaci, nu

proprietar de ferma. Eu nu cumpar animale, le inmultesc in propria gospodarie,

spune Emil. Si imediat isi pune caciula in cap, iese in curte si da comanda

argatilor sa o scoata pe Casandra. O vaca... cat o vaca de mare, foarte

frumoasa si de rasa pura.

Animalul a iesit din grajd, vizibil

deranjat de camera foto a fotoreporterului, a furat un balot de fan, ne-a

fugarit cu el in gura prin curte, ca apoi sa intre inapoi la locul ei

multumita. Emil-Dorel vinde laptele si produsele din lapte la piata, in Cluj.

"Eu nu vand laptele angro, la colectare, pentru ca nu imi bat joc de munca

mea. Mi-am facut o clientela fidela, formata in special din pensionari, si vand

tot ce produc, fara nicio problema", se mandreste fermierul.

Sute de locuinte noi in comunele Gilau si

Floresti

In Gilau, o comuna cu 8.000 de locuitori,

exista 300 de societati comerciale, un cartier rezidential de 170 de case, 20

de pensiuni turistice si peste 600 de case de vacanta.

Bugetul local depaseste 160 miliarde de lei

vechi, iar in comuna exista toate utilitatile: apa, gaze, canalizare si curent

electric.

In Floresti, cea mai bogata comuna din

judetul Cluj, s-au construit in ultimii trei ani cateva sute de apartamente si

alte cateva sute de case. La ora actuala, la fel ca si la Sinaia, nu mai exista

niciun metru de pamant de vanzare. Pe raza comunei functioneaza centrele

comerciale Metro si Polus.