BNR vrea dobanzi scazute dar fara sa sacrifice leul

BNR ar putea fi nevoita sa recurga la injectii de lichiditate in piata pentru a cobori dobanzile practicate de banci, reducerea dobanzii cheie la 10% fiind o masura insuficienta, insa cresterea volumului de bani ar pune o presiune suplimentara pe leu si, implicit, pe inflatie.

Miercuri, consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis reducerea dobanzii cheie de la 10,25% la 10% pe an, masura anticipata de analisti.

Insa rezervele minime obligatorii au fost mentinute la nivelurile actuale, de 18% pentru pasivele in lei si de 40% pentru cele in valuta, prudenta bancii centrale fiind pusa pe seama dilemei cu care se confrunta institutia, intre nevoia de reducere a dobanzilor din piata si necesitatea de a nu sacrifica leul, in conditiile in care o depreciere prea accentuata a monedei nationale pune presiune pe inflatie.

"Era nevoie si de taierea rezervelor minime obligatorii, insa in functie de scopul pe care il are banca centrala: reducerea dobanzilor din piata si stimularea economiei sau protejarea monedei nationale impotriva deprecierii", a declarat, pentru NewsIn, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist la ING Bank Romania.

"Este posibil sa fie nevoie de si mai multa lichiditate pentru a pune presiune pe dobanzi, iar impactul ar fi asupra deprecierii monedei nationale", a explicat economistul.

Analistii subliniaza, de altfel, ca simpla reducere a dobanzii cheie de catre BNR este o masura insuficienta pentru a cobori dobanzile din piata monetara, repliate in ultimele luni in apropierea dobanzii la facilitatea de credit (lombard), de 14,25% pana la decizia de miercuri - si de 14% de acum incolo.

"Singurul impact pe care il va avea decizia va fi reducerea dobanzii percepute de BNR la facilitatea de credit, de la 14,25% la 14% pe an", a adaugat Chidesciuc.

Solutia pentru coborarea dobanzilor din piata ar putea consta in injectii de lichiditate din partea bancii centrale, chiar daca economistii subliniaza ca piata se confrunta mai degraba cu o lipsa de incredere intre banci decat cu o penurie de bani.

"Decizia poate fi un semnal din partea BNR, insa trebuie sa fie insotita si de injectii de lichiditate in piata pentru ca dobanzile sa coboare. Cand ai dobanzile din piata peste dobanda cheie, nu inseamna ca prin reducerea acesteia, vor cobori neaparat si dobanzile practicate intre banci", apreciaza economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.

Insa eventuale injectii de lichiditate din partea bancii centrale vor pune presiune tocmai asupra leului, care ar putea pierde si mai mult teren in urma cresterii lichiditatii.

"E posibil ca BNR sa fie pusa in situatia de a nu avea de ales", avertizeaza Chidesciuc.

Prudenta a BNR, in asteptarea unor semnale dinspre politica fiscala

Banca centrala evita sa ia decizii decisive in absenta unor semnale clare dinspre politica fiscala, in conditiile in care bugetul pe 2009 este inca in curs de discutii, apreciaza unii analisti.

"Banca centrala a ales sa astepte si unele masuri clare din partea guvernului, dar, in acelasi timp, sa dea semnalul ca ii pasa de cresterea economica", a spus Chidesciuc.

Economistul-sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel, apreciaza ca, pentru reducerea rezervelor minime obligatorii, "banca centrala are nevoie de mai multe ancore din partea guvernului si de siguranta ca masurile referitoare la investitii nu vor fi anulate, iar consumul nu va alimenta deficitul de cont curent si nu va pune presiune pe inflatie".

Anghel estimeaza ca banca centrala va reduce in continuare dobanda cheie pe parcursul acestui an, gradual, cu cate un sfert de punct procentuale.

De asemenea, economistul-sef al BCR mizeaza ca BNR va reduce rezervele minime obligatorii pentru pasivele in lei, "dupa o perioada de analiza", insa exclude o masura similara pentru pasivele in valuta ale bancilor.