Bancomatul evazionistilor: Cum se spalau banii la HSBC

Scandalul HSBC, in care banca este acuzata ca a functionat pe post de bancomat al evazionistilor din lumea intreaga, ridica intrebarea daca lupta cu infractionalitatea economica nu este cumva o batalie cu morile de vant.

Datele dezvaluite in cadrul anchetei jurnalistice publicate de Le Monde arata ca oficialii unor guverne si organisme financiare internationale erau la curent cu operatiunile de spalare de bani derulate prin intermediul sucursalei elvetiene a bancii inca de acum 7-8 ani.

Intr-un articol publicat de cotidianul britanic The Guardian, increngatura afacerii HSBC duce pana la varful guvernelor din Franta si Marea Britanie, ca si al conducerii FMI.

Evaziune trecuta sub tacere

Conducerea HSBC, a doua banca la nivel mondial, recunoaste spasita faptul ca verficarile asupra sucursalei elvetiene au fost facute doar formal.

"Recunoastem si suntem responsabili pentru esecul controalelor din trecut si mentinerea acestei situatii", admite conducerea institutiei, intr-un comunicat de presa.

"Mea culpa" continua sub scuza ca sucursala elvetiana a bancii nu a fost supusa aceluiasi regim riguros de verificare dupa achizitionarea acesteia in 1999 si integrarea ei in HSBC Group.

Chestiunea ridica destule semne de intrebare asupra supravegherii pe care conducatorii grupului bancar au exercitat-o asupra "bancomatului evazionistilor" din Elvetia.

In perioada respectiva, banca era condusa de Stephen Green, Lord Green in prezent, oficial din cabinetul premierului britanic David Cameron. Green a refuzat sa comenteze subiectul.

Un hacker, martorul cheie

Scandulul HSBC isi are originea in 2007, cand un angajat al sucursalei elvetiene a bancii, Herve Falciani, a spart sistemul de protectie a datelor din institutie, dupa care si-a luat zborul in Franta, cu politia elvetiana pe urma si peste 30.000 de dosare confidentiale ale unor clienti.

Francezii l-au arestat pe Falciani, dar au refuzat extradarea lui mirosind in intregul scandal un mijloc rapid de a dibui cateva mii de evazionisti din tara lor.

In 2010, ministrul de Finante francez, Christine Lagarde, actualul sef al FMI, inmaneaza cate un set de liste confidentiale altor guverne din tarile de bastina ale celor mai multi dintre evazionistii regasiti in fisierele extrase de Falciani.

Persoanele de pe lista provin din 200 de tari.

Fiscul britanic ragaseste in acelasi an peste 1.000 de evazionisti autohtoni care isi pitisera averile sub scutul HSBC Elvetia. Peste 135 de milioane de lire sunt recuperate in deplina liniste, un singur caz ajungand in instanta. Numele celorlalti evazionisti din Regatul Unit sunt in continuare pastrate secrete.

Peste 220 de persoane banuite de evaziune in dosarul HSBC au legaturi cu Romania, iar 11 dintre detinatorii de depozite bancare sunt cetateni romani.

Unul dintre acestia detine peste 830 de milioane de dolari intr-un cont personal, primele indicii sugerand ca ar putea fi vorba despre defunctul om de afaceri Dinu Patriciu.

Clientela pestrita

HSBC nu a reprezentat doar o buna ascunzatoare a averilor obtinute in mod ilicit, reprezentantii bancii implicandu-se in oferirea de sfaturi pentru eludarea sistemelor fiscale pentru clienti.

Clientela era diversa, cuprinzand inclusiv persoane urmarite international pentru diverse infractiuni. Printre acestea, Emmanuel Shallop, unul dintre cei mai cunoscuti traficanti de diamante pe piata neagra.

"I-am deschis un cont pentru compania sa intr-o sucursala din Dubai. Clientul este precaut pentru moment fiind supus unei mari presiuni din partea autoritatilor belgiene, care investigheaza implicarea sa in cateva cazuri de evaziune fiscala pe piata diamantelor", se arata intr-o nota a unuia dintre reprezentantii bancii.

Unui alt client danez i s-a creat un cont pe numele fiicei stabilite la Londra, desi legea din Danemarca considera o infractiune deschiderea unui cont bancar nedeclarat peste hotare.

Documentele scot in evidenta faptul ca, incepand cu 2005, oficiali ai bancii au contactat clientii pentru a-i consilia in eludarea noului sistem de impozitare convenit intre Elvetia si Uniunea Europeana, ca masura de lupta impotriva criminalitatii financiare.

Printre cei care au beneficiat de aceste servicii se numara rude ale unor dictatori faimosi, persoane implicate in scandaluri de coruptie din Africa si diversi reprezentanti ai industriei de armament de pe mai multe continente.

Legislatia elvetiana din domeniul bancar a fost modificata in 1998, pentru a limita astfel de legaturi primejdioase intre paradisul fiscal din inima Europei si diverse personaje controversate, dar acest lucru a fost doar un amanunt neesential in ochii celor de la HSBC.

In Franta, situatia degenerase intr-atat incat managerul sucursalei pariziene, Nessim el-Maleh, era direct implicat in colectarea sumelor de bani de la lorzii drogurilor de la periferia metropolei si spalarea acestor sume prin introducerea lor in sistemul de credite al bancii.

Protectionism britanic

HSBC este investigata pentru operatiuni de criminalitate financiara si spalare de bani in Franta, Belgia, Statele Unite si Argentina.

In Marea Bitanie, insa, organele de ancheta au evitat sa intreprinda orice masura de sanctionare a conducerii centrale a grupului bancar, in ciuda evidentelor flagrante.

"Cred ca HSBC a reprezentat un serviciu de evitare a fiscalitatii si de evaziune. Asta oferea clientilor", sustine fostul inspector fiscal Richard Brooks.

Banii la sacosa

In acest moment, conducerea centrala HSBC Group sustine ca plafonul maxim al retragerilor in numerar din sucursala elvetiana a fost fixat la 6.600 de lire sterline, pentru a se impiedica stergerea urmelor in mega-scandalul declansat.

Insa pana acum, retragerea banilor din conturi se facea aproape in stil dambovitean, cu sacosa.

Richard Caring, unul dintre afaceristii de top din Londra, patron al lantului de restaurante Ivy, a retras in 2005 din contul sau din Elvetia suma de 5 milioane de franci elvetieni intr-o singura zi.

La intrebarile jurnalistilor, avocatul omului de afaceri a precizat ca este o chestiune privata, care nu incalca nicio prevedere legala. Statutul lui Caring in Marea Britanie ii permite a-si tina averea personala departe de ochii prea curiosi ai inspectorilor fiscali din Regatul Unit.

Chirurgul american Andrew Silva retragea "caramizi" de cate 100.000 de dolari din contul sau, pe care si le expedia prin posta catre adresa sa de acasa.

"De ce Dumnezeu sa te duci pana in Elvetia si sa ridici banii la sacosa, daca nu cu scopul de a fenta Fiscul? Pentru operatiuni legale s-a inventat deja transferul bancar", opineaza expertul contabil Jolyon Maugham din Anglia.

Conturile HSBC Elvetia erau de multe ori umplute cu monede aproape exotice din diverse colturi ale lumii, pe care clientii le pastrau ca bani albi pentru achizitii de lux.

Unii dintre acestia recunosc franc ca au pacalit fiscul ani in sir. Andrew Sebastian, un contabil pensionar din Marea Britanie, a retras in 2005 peste 50.000 de lire din contul deschis in banca elvetiana.

Cu toate acestea, recunoaste ca de cand au iesit pe piata informatiile despre intregul scandal a fost nevoit sa returneze inspectorilor fiscali peste 42.000 de lire, prejudiciul estimat de acestia.

O mare parte din sumele retrase de-a lungul anilor sunt greu de depistat, multi dintre clientii bancii preferand retrageri zilnice sau saptamanale in sume relativ mici pentru a face pierduta urma banilor.

Pana si inspectorii fiscali din Marea Britanie recunosc ca de multe ori recuperarea prejudiciilor se face pe "baza de voluntariat".

Unii dintre clientii americani si britanici recunosc chiar ca aceste metode le-au fost sugerate de angajatii bancii, care au spus ca in acest mod nu vor atrage atentia asupra lor.