BCE schimba presedintele in plina criza

Guvernatorul Bancii Italiei, Mario Draghi, va prelua, marti, functia de presedinte al BCE de la francezul Jean-Claude Trichet si va deveni al doilea cel mai puternic sef de banca centrala din lume, urmand sa fie aruncat chiar din prima zi in lupta dura impotriva crizei.

Draghi va deveni, astfel, "paznicul-sef" al euro si al economiei formate din 17 tari europene, victima a crizei datoriilor suverane pe care politicienii fac eforturi sa o rezolve. Ca presedinte al Bancii Centrale Europene (BCE), acesta va fi al doilea cel mai puternic sef de banca centrala din lume, dupa Ben Bernanke, seful Rezervei Federale a SUA (Fed), si un personaj cheie in planurile de a restabili increderea investitorilor in zona euro, potrivit Bloomberg.

Presiunile la care e supus Mario Draghi

In acest rol, Draghi va suferi numeroase presiuni din diverse parti. O presiune va veni din partea unor guverne care vor cauta sprijinul BCE pentru continuarea programului de achizitii de obliatiuni si reducerea dobanzii de politica monetara, trebuind totodata sa nu compromita independenta BCE si scopul de a mentine stabilitatea preturilor.

Inaintea summit-ului G20 din aceasta saptamana, statele europene, de la Grecia la Italia, se afla sub presiune pentru a-si pune in ordine finantele si pentru a stopa criza datoriilor, care ameninta economia mondiala.

In timp ce liderii zonei euro si-au sporit arsenalul de lupta impotriva crizei financiare saptamana trecuta, lipsa detaliilor referitoare la modul in care vor fi sporite resursele financiare ale Facilitatii Europene pentru Stabilitate Financiara sau implementarea unei reduceri a datoriilor Greciei catre investitori privati ar putea genera neliniste in urmatoarea perioada.

Mohamed El-Erian, directorul general al fondului Pimco, cel mai mare investitor in obligatiuni, considera ca zona euro trebuie sa devina mai mica pentru a supravietui, in timp ce castigatorul premiului Nobel Paul Krugman a declarat, la 27 octombrie, ca BCE va trebui in final sa tipareasca mai multi bani pentru a stapani criza datoriilor.

In acest context, Draghi s-ar putea confrunta cu presiune pentru a reduce dobanda la patru luni dupa ce Trichet a crescut-o.

Presiunile asupra lui Draghi ar putea veni, potrivit fostului premier al Marii Britanii, Gordon Brown, si din nevoia italianului de a se distanta de reputatia finantelor dezordonate ale Italiei si de a-si asigura increderea Germaniei.

Inflatia s-a accelerat la 3% in septembrie si s-a situat peste limita de 2%, tintita de BCE, pentru a zecea luna consecutiva. Totusi, semnele de recesiune inseamna ca Draghi ar putea lua in considerare o posibila reducere a dobanzii la numai patru luni dupa ce aceasta a fost majorata de la 1,25% la 1,5%.

Date publicate saptamana trecuta au aratat ca Europa a inregistrat in octombrie cele mai rapide scaderi ale sectoarelor servicii si industrie prelucratoare din mai bine de doi ani.

Rolul lui Draghi la BCE

In timp ce economistii Morgan Stanley anticipeaza o reducere a dobanzii de referinta in aceasta saptamana, fostul analist BCE Tobias Blattner, in prezent la Daiwa Capital Markets, considera ca Draghi va rezista probabil luarii oricarei masuri pana in decembrie, pentru a se legitima ca adversar al inflatiei si pentru a primi noi prognoze de la economistii BCE.

De cealalta parte, Michael Schubert, economist la Commerzbank a explicat ca Draghi este membru in consiliul guvernatorilor BCE din 2006, iar rolul de presedinte e limitat la a identifica un consens intre ceilalti 22 de membri si nu prevede luarea de decizii de unul singur. In consecinta, influenta lui Draghi ar fi destul de limitata.

Trichet a declarat ca se asteapta ca fondul de urgenta al zonei euro sa preia rolul de a cumpara obligatiuni de la BCE. In timp ce Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara ar urma sa dobandeasca acest atribut, iar liderii europeni lucreaza la cresterea resurselor financiare ale fondului, unii economisti considera ca BCE va trebui sa ramana pe pietele financiare.

"Rolul pe care BCE il va juca, sau nu-l va juca, ramane crucial. Fara sprijinul BCE, sansele ca masurile anuntate de liderii europeni sa puna capat crizei din zona euro ar fi probabil sub 50%", a spus Holger Schmieding, economist sef la Joh Gossler Berenberg.

BCE ar trebui sa faca mai mult decat in prezent pentru stabilizarea pietelor financiare, a spus Paul De Grauwe, profesor la Universitatea Catolica din orasul belgian Leuven. Draghi ar trebui sa foloseasca resursele financiare nelimitate ale BCE pentru a cumpara agresiv obligatiunile statelor considerate solvente dar lipsite de lichiditate, precum Italia, astfel incat sa atraga investitorii din nou pe piata, a adaugat el.

Banca europeana a inceput in august sa cumpere obligatiuni ale Spaniei si Italiei, reluand un program prin care a achizitionat titluri de 170 de miliarde de euro. Totusi, randamentul obligatiunilor italiene este inca cu 3,8 puncte procentuale peste cel al titlurilor germane, aproape de recordul inregistrat dupa intrarea celor doua state in zona euro.

Jurgen Stark, fost membru in consiliul guvernatorilor, fostul presedinte Bundesbank Axel Weber si actualul presedinte al bancii Germaniei, Jens Weidmann, au criticat programul, sustinand ca amesteca politicile fiscale cu cele monetare. BCE considera ca programul este destinat numai asigurarii unei transmiteri corecte a dobanzilor bancii si argumenteaza ca nu tipareste bani in acest scop, intrucat sterilizeaza achizitiile de obligatiuni prin absorbtia unor sume egale de bani din sistemul bancar.

Chiar daca Draghi a afirmat saptamana trecuta ca BCE ramane "decisa sa evite o functionare necorespunzatoare a pietelor financiare", a reiterat ca masurile neconventionale ale bancii sunt temporare prin insasi natura lor.

Referitor la mandatul de 8 ani al lui Draghi la BCE, Thomas Mayer, economist sef la Deutsche Bank a afirmat ca acesta ar putea impinge BCE spre un rol mai important in stabilitatea financiara.

Din ianuarie, Europa are un organism de supraveghere a sistemului financiar la nivel comunitar, responsabil cu declansarea alarmei daca se acumuleaza riscuri. Consiliul European pentru Risc Sistemic isi are sediul in cladirea de birouri a BCE si este condus de seful bancii centrale.