Ilie Serbanescu - BERD: Criza folosita ca alibi pentru a scuza un esec

Dupa recentul raport al BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) - intocmit pe baza de analize, dar si de anchete si sondaje -, reprezentantii minunatei noastre clase politice, de la dreapta la stanga si de la putere pana in opozitie, se pot considera fericiti.

Balivernele lor, in absolut nicio legatura cu realitatile concrete din Romania, au dat roade, "prinzand" la nebanuit de multi din aceasta Romanie confuzionata politic, facuta praf economic, clorofomizata social si manelizata mental. Discutand despre Romania ca despre o alta tara si propunand abordari si intreprinzand actiuni cu aplicare tot in cazul altor tari, clasa politica din Romania a obtinut victoria totala asupra tarii, ingropand orice perspective pentru aceasta.

Potrivit raportului, romanii, din cauza faptului ca in anii de criza nivelul lor de trai a avut de suferit, au devenit mult mai sceptici decat erau fata de economia de piata si democratie. De ce i-a lovit atat de sever criza nu ne spune raportul! Ori raportul nu ne face confidente, ori raportul, din motive lesne de banuit, nici nu a investigat aspectul.

Oricum, se deduce, nici nu i-a interogat pe romani sub o forma sau alta asupra acestuia.

Ceea ce, de asemenea, nu se intelege foarte exact din raport este daca legatura dintre acest scepticism crescut si criza este facuta de catre BERD sau de catre subiectii insisi ai cercetarii, in sensul ca, afectati de criza, acestora le-a scazut deschiderea manifestata anterior fata de economia de piata si democratie.

Constatand ca scepticismul fata de economia de piata si democratie este in crestere in intregul areal supus cercetarii (Europa Centrala si de Est, Europa de Sud-Vest, Rusia, Caucaz si Asia Centrala), BERD, folosindu-se de o alta constatare (ca scepticismul scade le la Vest la Est), incearca sa apere economia de piata si democratia cu asertiunea axiomatica "fiecare ataca ceea ce are"! Cu alte cuvinte, in tarile estice situate mai la vest exista mai multa economie de piata si democratie si oamenii se reped sa le incrimineze in conditiile crizei, iar in tarile estice situate mai la est oamenii le incrimineaza mai slab caci beneficiaza mai putin de ele si, dimpotriva, inca le privesc ca nazuinte.

Vestul a esuat la integrarea economico-financiara a Estului

Este o comuniune nefericita intre institutii precum BERD si autoritatile politice dintr-o mare parte a tarilor estice in ascunderea adevarurilor in privinta motivelor cresterii scepticismului in acestea fata de economia de piata si democratie. Aceasta crestere nu este efectul crizei, ci al esecului strategiei Vestului de inglobare economico-financiara a Estului, care s-a desfasurat in maniera pur colonialista a anexarii de noi periferii de catre centru, si nu in maniera parteneriala a promovarii dezvoltarii nou-venitilor.

Ghidarea disproportionata a investitiilor vestice in Est pentru profituri lejere si pe termen scurt, incercarea de preluare rapida a pozitiilor strategice de comanda din tarile din Est de catre cele din Vest si, in multe din tarile estice, prevalenta expansiunii vestice nu prin investitii, ci prin banci, cu consecinta transformarii acestora in anexe de consum, cum este pregnant si cazul Romaniei, sunt numai cateva dintre coordonatele acestei strategii, care nu putea duce decat la esec cantata dezvoltare a tarilor estice in trecerea lor de la comunism la capitalism. Si sa antreneze un scepticism crescut fata de economia de piata si democratie!

Materializarile esecului aveau sa se produca oricum, iar, la agresivitatea strategiei, destul de repede!

Materializarile vor fi aparut si fara criza din Occident. Si ar fi fost la fel de profunde. Nu aveau nevoie de criza din Occident ca sa se manifeste. Din acest punct de vedere, criza a fost doar un alibi pentru Occident in incercarea - asa cum face BERD - de a scuza esecul si chiar de a-l ascunde varandu-l sub presul crizei.

Este pacat ca autoritatile politice din Est "colaboreaza" cu institutii ca BERD in ascunderea fata de propriii concetateni a acestor realitati. Pentru ca este datoria lor sa deschida ochii oamenilor, caci acestia, oprimati de treburile si grijile zilnice, nu au timp de analize, ci doar consuma in durere efectele respectivelor realitati.