Cum va fi afectat sistemul bancar romanesc de exit-ul Greciei din euro?

Ai credite sau depozite la bancile elene din Romania? Consultantii financiari te sfatuiesc sa-ti iei masuri de precautie intrucat o iesire a Greciei din zona euro ar putea "zdruncina" sistemul bancar romanesc.

Banca Centrala Europeana a declarat ca va opri temporar operatiunile monetare cu unele banci grecesti in urma declaratiei facute de presedintele Bancii Centrale, Mario Draghi, care preciza ca BCE nu va face compromisuri cu privire la principiile cheie pentru a mentine Grecia in zona euro.

BCE efectueaza operatiuni de refinantare numai cu bancile solvabile. Fara acces la fondurile BCE, bancile trebuie sa ceara asistenta financiara de urgenta Bancii Greciei. Nu este clar cate banci sunt afectate de oprirea finantarii din partea BCE.

"Odata ce procesul de recapitalizare va fi finalizat si ne asteptam ca acest lucru sa se intample in curand, bancile isi vor redobandi accesul la operatiunile de refinantare ale BCE", au declarat reprezentantii Bancii Centrale.

Decizia vine dupa ce Mario Draghi a recunoscut pentru prima data ca statul elen ar putea parasi zona euro.

"O iesire a Greciei din zona euro a fost vazuta ca o absurditate pana acum. In prezent, acesta devine scenariul de baza", spune Thomas Costerg, economist la Standard Chertered Bank din Londra.

Acordul de finantare externa de 130 miliarde euro prevede sume de pana la 50 miliarde euro pentru recapitalizarea sistemului financiar elen, din care Grecia a incasat deja o prima transa de circa 25 miliarde euro. A doua transa este programata pentru luna iunie, insa este pusa sub semnul intrebarii de instabilitatea politica.

Instabilitatea politica si economica, pe de o parte, si temerile fata de o devalorizare rapida in cazul in care tara paraseste zona euro, pe de alta parte, i-au determinat pe greci sa retraga doar intr-o singura zi peste 700 de milioane de euro din bancile elene.

In ultimii doi ani, iesirile s-au situat de obicei la 2-3 miliarde de euro lunar, insa in ianuarie au depasit 5 miliarde de euro. Potrivit ultimelor date ale bancii centrale, depozitele totale ale companiilor si populatiei in Grecia se ridicau la 165,36 miliarde de euro la finele lunii martie. La finele lui 2009, aceste depozite totalizau 245 miliarde de euro.

In Romania sunt prezente sase banci grecesti, respectiv EFG Eurobank (prin Bancpost), Alpha Bank, Piraeus Bank, National Bank of Greece (Banca Romaneasca), Emporiki Bank (detinuta de Credit Agricole) si ATEBank.

Analistii contactati de Business24 sunt de parere ca sistemul bancar din Romania va fi afectata intr-o masura foarte mica intrucat pentru a putea retrage banii din Romania, institutiile financiare elene ar trebui fie sa-si vanda participatia, fie sa primeasca inapoi banii de la debitorii romani, ceea ce nu se va intampla.

"In momentul in care Grecia ar iesi din euro sau ar strange surubul miscarilor de capital, bancile grecesti ar avea tendinta sa-si ia banii si sa-i duca in strainatate.

Dar, inainte de asta, trebuie sa-i convinga pe debitori sa le dea banii inapoi. Daca romanii nu le dau banii inapoi, aceste banci nu au ce transfera in Grecia", este de parere Razvan Temesan, fost presedinte Bancorex, actual consultant financiar.

Pe de alta parte, consultantul Constantin Rudnitchi este de parere ca romanii care sunt legati de ratele si de depozitele bancilor grecesti trebuie sa fie informati fiindca in acest moment orice scenariu este valid.

"Problema e cu depozitele din bancile grecesti. Acoperirea lor va fi facuta in continuare printr-un fond de garantare care functioneaza la nivel european.

Nu stim insa ce s-ar intampla cu raportul euro-dolar. Nu pot sa dau sfaturi prea radicale, dar i-as sfatui pe toti cei care lucreaza cu bancile, cu euro, cu leii sa se informeze si sa isi ia informatiile din cat mai multe surse", a declarat Constantin Rudnitchi pentru Business24.

In opinia acestuia, exista doua tipuri de solutii. In primul rand, crearea unor banci punte care sa preia initial eventuala problema a bancilor grecesti, precum retragerea capitalului sau chiar retragerea totala a unor banci din Romania, care sa preia administrarea in prima instanta. In al doilea rand, ar fi vorba de capitalizarea unor astfel de banci care ar pleca din Romania, insa aici solutiile nu sunt prea fericite.

"Probabil tot din fondurile BNR ar trebui sa se gaseasca bani pentru capitalizarea unor banci, tot din bani publici. Am vazut ca si Spania a nationalizat o banca mare, una din cele mai mari. Nu ar fi nimic nou, s-au mai facut astfel de lucruri.

Nu e neaparat necesar ca bancile grecesti sa se intoarca in Grecia, dar cu siguranta ar avea nevoie de capital si atunci vechea poveste a transferului de capital. Romania isi poate spune cuvantul intr-o proportie mai mica, trebuie sa fie data o regula europeana. Romania nu are decat sa fie atenta la capitalizare si cum sa faca acea banca punte", mai spune acesta.

Cu toate acestea, consultantul avertizeaza ca in cazul in care procesul de salvare scapa de sub control, bancile pot avea mari probleme.

"Cand vine taifunul, e posibil sa se intample insa orice. Daca procesul scapa de sub control, bancile pot sa aiba mari probleme.

Daca s-ar ajunge la o astfel de situatie, schimbul euro-drahma ar putea fi controlat. Si aici e o alta discutie. La cat recunosti drahma de euro, la cat se va schimba? E o discutie care cred ca va fi mai complicata decat planurile de austeritate pentru ca e importanta pentru Grecia. Una e sa pui doua drahme la un euro, sa ai salariu de la 1.000 de euro sa ai 500 drahme si alta e sa ai 4 drahme la un euro si sa ai salariu 250 drahme", mai sublinieaza Constantin Rudnitchi.