Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Interviu Misu Negritoiu. Prea putini intreprinzatori si IMM-uri aplica pentru fonduri UE

Interviu Misu Negritoiu. Prea putini intreprinzatori si IMM-uri aplica pentru fonduri UE


Atragerea fondurilor europene depinde in mare masura de organizarea si simplificarea proceselor administrative, dar si de nivelul de dezvoltare a economiei, iar un alt aspect important este ca Romania are prea putini intreprinzatori si IMM-uri care sa aplice pentru fonduri, sustine Misu Negritoiu, chairman ING Bank.

Reprezentantul ING Bank a vorbit, intr-un interviu acordat Agerpres, si despre noul acord cu FMI, precum si despre recenta decizie a Bancii Nationale a Romaniei de a reduce dobanda cheie la 4,5% pe an.

Era necesar pentru Romania sa incheie un nou acord cu Fondul Monetar International?

Beneficiile unui nou acord cu FMI se refera atat la perceptia de risc a investitorilor asupra Romaniei, perceptie care s-a imbunatatit substantial si se mentine in continuare, cat si la consolidarea stabilitatii financiare a Romaniei in contextul unor potentiale turbulente in mediul extern, dar mai ales in urma unor derapaje de politica interna.

Atipic pentru un acord cu FMI, se pune accent pe ajustarea structurala, mai degraba ca mijloc de presiune pentru organizarea mai eficienta a proceselor de cheltuire eficienta a banului public (sanatate), fluidizarea platilor intarziate (arieratele) si eliminarea pierderilor in sectorul de stat. Acordul este mai mult unul calitativ si nu cantitativ, iar cele patru miliarde de euro prevazute, probabil ca nu se vor folosi niciodata de catre Romania.

Credeti ca urmatorul acord al Romaniei cu FMI va fi si ultimul?

Sper ca Romania sa invete inca odata lectia si sa nu mai fie nevoie de o supraveghere suplimentara pentru aplicarea politicilor corecte si administrarea eficienta a sectorului de stat. Aceasta echivaleaza cu maturizarea clasei politice si cresterea capacitatii de guvernare. De altfel, autoritatile au declarat ca nu mai urmeaza un alt acord dupa expirarea acestuia.

Cum apreciati evolutia reformelor structurale in decursul acordurilor cu FMI?

Romania a implementat reforme fiscale importante sub acordul din 2009, iar acestea au condus la consolidarea fiscala semnificativa si scaderea deficitului bugetar de la 9% in 2009 la sub 3% in 2012.

Insa reusitele in categoria reformelor structurale au fost mai putine, printre acestea numarandu-se flexibilizarea pietei muncii printr-un nou cod, in martie 2011, in vreme ce listarile/privatizarile companiilor de stat au reprezentat in mod sistematic angajamente pe care Romania nu le-a indeplinit in totalitate si care fac in continuare obiectul acestui acord.

Credem insa ca atitudinea mai toleranta a FMI legata de aceste situatii nu se va schimba, dat fiind statutul de elev-model pe care il are Romania in randul tarilor ce primesc asistenta de la Fond.

Care este impactul acordului cu FMI asupra economiei Romaniei?

Pentru Romania este important sa-si mentina stabilitatea macroeconomica (deficit bugetar si de cont curent sub 3%, datorie publica redusa sub 60% din PIB) pentru a continua cresterea economica pe baze solide. Dar cresterea PIB-ului cu 1-2% in ultimii ani nu este suficienta, iar urmatorii 2 ani cat dureaza acordul ar trebui sa restabileasca increderea operatorilor din piata si a consumatorilor si sa relanseze o crestere mai mare.

Ce impact au avut acordurile cu FMI asupra cursului leului?

Dintre cele trei acorduri Stand-by consecutive incepand cu martie 2009, primul acord a fost singurul care a avut un efect pozitiv sensibil asupra monedei locale. Acesta a fost, de altfel, si singurul care nu a avut caracter preventiv si a insemnat cresterea rezervelor valutare ale BNR cu circa 13 miliarde euro (peste jumatate din suma primita in transele din 2009).

Interventiile BNR au ajutat leul sa mentina o volatilitate mai redusa decat a monedelor regionale in perioada de varf a crizei financiare globale din 2009. Acordul recent agreat cu partenerii internationali este de natura sa confere mai multa stabilitate pietelor si sa reconfirme politicile sanatoase si prudente. Leul ar fi inregistrat evolutii negative numai in cazul unor derapaje interne de natura politica sau economica, chiar si fara un Acord.

Cum apreciati decizia de a introduce o cota redusa de TVA la paine?

Aceasta este una dintre masurile populiste cu efect destul de limitat, mai ales ca este insotita si de alte cresteri de taxe.

Painea are o pondere de 7% in cosul de consum si, evident, nu va rezolva problema alimentatiei populatiei cu venituri scazute, dar probabil va reduce evaziunea fiscala la produsele de panificatie si poate influenta chiar scaderea marginala a inflatiei. De pe urma acestei masuri cred ca cel mai mult beneficiaza societatile comerciale cu activitate in domeniu si producatorii individuali.

Cum apreciati semnalul dat de Banca Nationala prin reducerea dobanzii cheie?

Reducerea ratei cheie la 4,5% reprezinta un semnal pozitiv pentru piata creditului, aflat in teritoriul contractiei. Insa efectele acestei relaxari monetare asupra creditului vor fi probabil limitate si se vor face simtite cu intarziere, intrucat piata creditului sufera si din cauza situatiei cererii interne.

Ilustrative in acest sens sunt ratele de dobanda pentru creditele noi in moneda locala, care la jumatatea acestui an se afla aproape de minimele istorice, in vreme ce creditarea per ansamblu se contracta in termeni anuali (singurul produs care inregistreaza un avans este cel al creditului in lei acordat companiilor, insa si acesta a incetinit in iunie; performanta acestui produs vine din inlocuirea creditului in valuta incepand cu luna iunie 2012, pe fondul resurselor limitate de la bancile mama si al legaturilor bancare importante cu Grecia, aflata intr-o situatie problematica anul trecut).

Pe langa situatia cererii interne, care ar putea fi ajutata de o revenire a creditului (cele doua putand astfel forma un ciclu virtuos), majoritatea datelor economice recente sunt in favoarea relaxarii politicii monetare (chiar si productia industriala, care a inregistrat o crestere anuala medie de 7% in primele cinci luni ale anului, arata semne de oboseala - scadere lunara de 10% in luna mai).

Care credeti ca sunt principalele probleme cu care se confrunta sistemul bancar si cum ar putea fi acestea solutionate?

Problemele cu care se confrunta sistemul bancar sunt nivelul ridicat al creditelor neperformante (in crestere la 20% la finalul lunii mai) alaturi de contractia continua a creditarii, ce reflecta in buna masura situatia economiei intr-o stagnare continua. O posibila solutie presupune masuri de stimulare a creditului, precum si a cererii interne, prin politici de relaxare monetara si fiscala sau prin stimulente active din partea statului.

Ce parere aveti despre masura introducerii managementului privat la companiile de stat?

Managementul privat la companiile de stat nu este o masura noua. Exista o lege a managementului din 1993, chiar inainte de lansarea procesului de privatizare, care urmarea aceleasi obiective de imbunatatire a gestiunii financiare si a performantei activitatii. Nu a functionat decat formal. Nici acum procesul nu este convingator. Pare ca statul nu este hotarat sa cedeze conducerea de zi cu zi a companiilor sale.

Care sunt domeniile pe care ar trebui sa se bazeze dezvoltarea economica a Romaniei?

Romania ar trebui sa-si foloseasca avantajele competitive si sa identifice proiectele proprii cu care ar putea sa participe la piata unica europeana. Deja s-a conturat ca producator si exportator de autoturisme si componente. Sectorul energetic ar putea sa fie un alt exemplu, cu sanse mari de reusita. Dar un proiect mult intarziat este insa in agricultura si dezvoltarea rurala. Se pare insa ca intre cele doua nu exista mare legatura, avand in vedere polarizarea proprietatii asupra terenurilor agricole si a productiei. Cei multi contribuie cu foarte putin si avem imense resurse nefolosite.

Ce poate face Romania pentru a accelera atragerea banilor de la UE?

Atragerea fondurilor UE depinde in mare masura de organizarea si simplificarea proceselor administrative, dar si de nivelul de dezvoltare a economiei. Avem prea putini intreprinzatori si IMM-uri care sa aplice pentru fonduri, intr-o economie dominata de multinationale si intr-o tara sufocata de birocrati.

Ce parere aveti despre orientarea creditarii spre moneda nationala? Este util/necesar sa trecem la o piata a creditarii in lei?

Mi se pare normal si pozitiv. Cel mai mare risc in timpul crizei financiare asupra sectorului bancar, a politicilor monetare si a populatiei a fost riscul valutar. Oamenii nu trebuie sa-si asume riscuri de derapaj al monedei nationale sau al monedelor straine din motive independente de ei.

Ei trebuie sa contracteze datorii in moneda in care castiga. Si societatile comerciale contracteaza credite in valuta numai in limita veniturilor in valuta (din exporturi). Vad util si necesar sa creasca creditarea in lei, cu atat mai mult cu cat perspectiva adoptarii monedei euro se indeparteaza.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 1498 ori