Romania post-criza. Care este viitorul relatiei client-banca

Relatia dintre clienti si banca nu va mai fi niciodata la fel - bancile promit in "epoca post-criza" mai mult profesionalism, dar asteapta din partea clientilor mai multa responsabilitate. Business24 iti prezinta trei schimbari majore necesare pentru o industrie bancara sustenabila, identificate de bancheri, analisti si sociologi.

De la functionar bancar, la consilier

Consolidarea relatiei cu clientii este noul dicton al strategiei bancare post-criza, in conditiile in care bancile sunt nevoite sa recastige increderea clientilor, zdruncinata de cei cinci ani de criza.

"Cred ca in noul model economic bancile vor fi nevoite sa se aplece mai cu seama la cerintele specifice ale clientilor. Chiar si pentru persoanele fizice, scoringul nu mai este suficient", considera Petre Bunescu, director general adjunct BRD.

Functionarii obisnuiti vor fi inlocuiti de consilierii care vor avea cunostinte solide de analiza a documentelor si posibilitatea de a personaliza oferta bancara, mai ales in cazul IMM-urilor si a clientilor cu profesii liberale, aspecte solicitate adesea de antreprenori.

"Bancile traditionale au lucrat doar cu companii mari, dar functionarii trebuie sa cunoasca ce inseamna o afacere, profilul activitatii, faptul ca firmele mici se bazeaza mai mult pe aspecte informale", sustine Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania.

De la retail, la finantarea mediului de afaceri

Desi la nivel macroeconomic, gradul de indatorare este mic in comparatie cu alte state europene (38% din PIB), romanii ajung sa plateasca cele mai mari rate bancare in raport cu veniturile lor. In acest context, industria bancara va trebui sa isi indrepte atentia catre mediul de afaceri.

"Firmele din industriile high tech si middle tech au trecut cel mai usor prin criza. Aceste sectoare ar trebui sa fie curtate de banci", a spus Valentin Lazea, economist-sef BNR.

De la credite cu buletinul, la responsabilitate financiara

In privinta clientilor retail, bancile trebuie sa incurajeze responsabilitatea financiara, prin promovarea produselor de economisire.

"La noi, nici bancile nu prea s-au ostenit sa promoveze mijloacele de economisire. Se pare insa ca oamenii au invatat ceva din criza, dar si partenerii lor bancile, nu mai acorda credite asa de usor", a spus sociologul Mircea Kivu.

In timp ce se discuta despre o blocare a creditarii, prin inasprirea conditiilor de eligibilitate, economiile romanilor au crescut cu 130% in perioada 2008-2012.

Sursa:econtext.ro

Acest context este favorabil dezvoltarii unor produse mai sofisticate, care sa imbine economisirea cu creditarea, pentru o mai buna sustenabilitate a ratelor bancare. Produsele de economisire-creditare au intrat pe piata romaneasca in 2004, iar in 2012 aveau o cota de piata de circa 2%, in timp ce in Germania ating 36%, in Slovacia 17%, iar in Ungaria 13%.

"Cred ca daca acest sistem ar fi fost mai bine dezvoltat in Romania, criza ar fi fost de o amploare mai mica. Un astfel de sistem obliga oamenii ca inainte de a se angaja in cumpararea unei locuinte, sa faca niste economii si sa aiba o suma proprie cu care sa contribuie", a spus analistul financiar Aurelian Dochia.

O categorie de produse de economisire-creditare sunt imprumuturile pentru locuinta oferite de Raiffeisen Banca pentru Locuinte sau BCR Banca pentru Locuinte.

Cum functioneaza? In prima parte a contractului de economisire-creditare (pana la cinci ani de regula), clientul depune periodic sume de bani intr-un cont de economisire cu dobanda, la care anual se adauga o prima de 25%, in limita a 250 de euro, oferita de statul roman.

Etapa urmatoare este cea de creditare, posesorul contractului putand imprumuta pana la 60% din suma economisita. Dobanda perceputa este fixa pe intreaga perioada si sub media pietei. Ratele aferente creditului vor fi de valori apropiate de cele ale sumelor economisite, cu depunerea carora clientul este deja obisnuit.