BNR taie dobanda de politica monetara. Cum se reflecta decizia in economie?

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a redus dobanda de politica monetara, de la 6,25%, pana la 6%, dupa 18 luni. Primul efect ar fi o relansare a consumului, sustine presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea. In timp ce analistul Laurian Lungu anticipeaza o crestere economica, specialistul financiar Ilie Serbanescu sustine ca decizia BNR nu va avea niciun efect.

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, spune ca decizia BNR de a reduce rata de politica monetara poate produce efecte in sistemul bancar in cateva luni, "dar ca important este mesajul, unul de incredere in dezinflatie".

Adrian Vasilescu crede ca, la rata anuala de 3,43%, nu se poate vorbi de deflatie, ci despre o inflatie scazuta, adica dezinflatie.

"Indiferent de anticipatiile care se manifesta, si sunt multe, BNR continua sa aiba incredere in scaderea inflatiei, adica in plasarea inflatiei pe culoarul lor de tintire.

Sigur ca bancile comerciale au problemele lor, criteriile lor, trebuie sa fie atente la decalajul dintre dobanda pe care o incaseaza cand remunereaza depozitele si dobanda pe care o incaseaza cand au credit. Bancile s-ar putea sa aiba o usoara retinere in a urma mesajul bancii centrale", considera consilierul guvernatorului BNR.

Fostul ministru de Finante, Daniel Daianu, a declarat ca BNR a procedat corect atunci cand a redus dobanda cheie la 6% si ca exista interesul ca in economia nationala sa fie diminuata prezenta monedei unice europene.

"Cred ca BNR a procedat corect apeland la aceasta reducere. Avem interesul ca in economia nationala sa diminuam prezenta monedei unice europene. Salut aceasta decizie, desi trebuia sa aiba loc pana in momentul de fata.

Reducerea este mai mult o miscare cu valoare simbolica. In cazul de fata, BNR a avut motive sa faca aceasta miscare, mai ales ca inflatia a scazut puternic in ultima perioada", a spus Daianu.

BNR nu poate continua relaxarea creditarii

Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Ghetea, sustine ca BNR a luat aceste masuri intr-un contex mult mai larg si apreciaza ca ar fi bine ca procesul de relaxare a creditarii sa continuie, dar ca "BNR nu poate sa faca acest lucru".

In opinia presedintelui ARB, reducerea operata de banca centrala nu este spectaculoasa.

"Decizia BNR a fost luata in contextul in care se doreste relaxarea creditului in lei, pentru persoane fizice(...)Scaderea cu 0,25 puncte procentuale nu este spectaculoasa. Este o masura luata in contextul actual, nu garanteaza scaderea generalizata a dobanzilor", a spus Ghetea.

Potrivit acestuia, unele banci vor modifica dobanda in jos, cu 0,25 puncte procentuale sau chiar cu un punct, in timp ce altele vor alege sa nu modifice dobanda.

Seful ARB anticipeaza ca un prim efect o usoara crestere a consumului, intrucat "oamenii vor putea sa isi cumpere mai usor bunuri si case. Asistam la o crestere a consumului, dar nu periculoasa", a explicat Ghetea.

Rata dobanzilor nu se mai poate reduce

Pe de alta parte, analistul financiar Aurelian Dochia estimeaza, printre efectele scaderii dobanzii de politica monetara, o reducere a costului finantarii.

"In Romania avem o situatie in care bancile se finanteaza de la banca centrala, cu dobanzile de pe piata. Avand in vedere situatia de pe pietele financiare, este indoielnic faptul ca rata dobanzii la depozite se va putea reduce, pentru ca ar scadea depozitele", spune Dochia.

Acesta nu crede nici ca rata dobanzilor la credite mai poate fi redusa.

Pe de alta parte, analistul financiar nu exlude posibilitatea ca impactul reducerii dobanzii de politica monetara sa se vada in finantarile in lei, dar in ceea ce priveste finantarea in valuta, Dochia s-a aratat sceptic, avand in vedere faptul ca "punctul de referinta ramane costul finantarii internationale".

Totodata, analistul atrage atentia ca evolutia monedei nationale este un indicator de urmarit, in perioada urmatoare, dar sustine ca "in mod normal, dupa aceste decizii, deprecierea leului nu ar trebui sa fie ingrijoratoare".

Aurelian Dochia considera ca "prudenta este cuvantul de ordine".

"Nu stim incotro merge Europa. Cred ca BNR va pastra prudenta si va actiona pas cu pas. Pe masura ce se configureaza o evolutia pozitiva, sa nu fie nevoita, dupa o perioada de timp, sa revina asupra deciziei".

Analistul financiar Laurian Lungu s-a aratat optimist si estimeaza ca Romania va beneficia de o crestere economica.

Romania va beneficia de crestere economica

"Economia Romaniei va beneficia de o crestere economica. Daca ne raportam la media UE, atunci aceasta miscare este justificata, pentru ca, avand o crestere economica, in toata zona UE, se asteapta la o decelerare a cresterii economice, si atunci este normal sa relaxezi politica monetara", explica Lungu.

In opinia sa, banca centrala a reactionat prin anticiparea miscarii BCE de reducere a dobanzii cheie.

"Urmarile reducerii depind de foarte multi factori, dar raportata la moneda europeana, BNR trebuia sa ia aceasta decizie", precizeaza Lungu.

In ceea ce priveste un impact asupra monedei nationale, acesta crede ca "vom asista la schimbari majore".

Analistul financiar mai spune ca bancile au nevoie de capital si ca il pot atrage prin depozitele noi ale populatiei. De asemenea, bancile trebuie sa acorde mai multe imprumuturi, pentru a atinge un echilibru intre cerere si oferta.

Specialistul financiar Ilie Serbanescu a fost mai transant si considera ca reducerea dobanzii de politica monetara nu va avea niciun impact, nici in economie si nici in reducerea dobanzilor. "Banca Nationala face ce vrea ea, declara ce vrea ea si bancile fac ce vor ele, dupa cum le dicteaza mamele lor, de unde sunt ele".

Riscul deprecierii leului, o politica dezirabila

Mai mult decat atat, Serbanescu considera ca "dobanzile la credite vor creste, pentru ca resursele se raresc, iar dobanzile vor creste".

"In capitalismul actual, lucrurile au luat-o razna. Cei care dau faliment nu mai dau faliment si cei care ar trebui protejati sa nu dea faliment, dau faliment".

Referitor la riscul deprecierii leului, analistul financiar considera ca, de fapt, acesta nu este un risc, ci "o politica dezirabila, ca sa iesim din dezastrul in care ne aflam. Dar nu intra in viziunile Bancii Nationale si ale Fondului Monetar Internatioanal".

Analistul este de parere ca BNR a luat aceasta decizie, dupa 18 luni, "ca sa se afle in treaba, pentru ca stie foarte bine ca actiunile ei nu sunt urmate de banci. Ca sa nu se faca de ras, nu a modificat, dar acum s-a ingrosat gluma".