Costul creditului ramane ridicat. Cand vor imprumuta bancile la dobanzi mai mici?

Lipsa de lichiditate din sistemul financiar va continua sa ridice costul creditelor, dar va mentine dobanzi mari si la depozite inclusiv in 2013, estimeaza bancherii.

Chiar daca in ultimele saptamani, cateva banci locale, precum Volksbank, OTP Bank sau CEC Bank au anuntat promotii la imprumuturile pentru consum, pe termen lung, instabilitatea economica si politica va afecta clientii bancilor.

"Nu cred ca se va rezolva problema lichiditatii anul acesta. In cel mai bun caz, vom vedea imbunatatiri incepand cu cel de-al doilea semestru din 2013, daca vom demonstra ca suntem capabili sa crestem intr-un ritm mai rapid. Trebuie sa convingem pe plan extern ca ne-am facut temele si ca suntem seriosi, ca riscurile sunt compensate de randamentele platite", a declarat pentru Business24, Melania Hancila, economist-sef, Volksbank.

Reluarea finantarii externe

Lipsa de bani din sistemul financiar din Romania este cauzata in principal de posibilitatile tot mai reduse ale bancilor de a se imprumuta de pe plan extern.

Bancile grecesti se confrunta cu probleme de credibilitate, care au condus la retrageri masive de capital in Grecia. Astfel, valoarea depozitelor a ajuns, in aceasta vara, la cel mai redus nivel din ultimii sase ani. In aceste conditii, subsidiarele din Romania sunt nevoite sa isi gaseasca alte surse de finantare, decat in mod traditional.

De asemenea, banca centrala a Austriei a impus institutiilor financiare austriece, prezente inclusiv in Romania, sa limiteze creditarea in Europa de Est la 110% din depozitele si finantarea atrase pe aceste piete. Aceasta masura echivaleaza cu conditionarea noilor linii de credit de la bancile-mama de resursele obtinute de pe piata locala.

Instrumente de creditare pe termen lung

O sursa de finantare de pe piata locala este reprezentata de depozite, iar cursa pentru atragerea clientilor dispusi sa economiseasca este stransa. La o rata medie a dobanzii anuale de 5,60% pentru depozitele noi in lei, potrivit datelor BNR din iulie, bancile grecesti ofera dobanzi si de peste 7%.

Depozitele nu reprezinta totusi o sursa de finantare suficienta. Veniturile in scadere si lipsa educatiei de economisire a romanilor reprezinta principalele impedimente cu care se confrunta sistemului bancar. Iar pe piata locala, bancherii afirma ca nu mai au prea multe optiuni de finantare.

"Banii din afara vin mai greu pentru ca, oricum, marile grupuri bancare s-au supraexpus pe Romania, iar BNR nu are instrumente pentru a imprumuta bancile pe termen lung. BNR ar trebui sa instrituie astfel de linii de creditare, pe termen mai lung, asa cum au facut BCE sau FED",

Principalul instrument prin care bancile obtin imprumuturi de la BNR este reprezentat de operatiunile repo, cu scadenta la o saptamana, prin care BNR ofera lichiditate bancilor comerciale si preia in schimb titluri de stat, la dobanda de politica monetara, de 5,25% pe an.

Insa Banca Nationala a Romaniei a plafonat suma cu care imprumuta bancile prin operatiuni repo, la 4 miliarde, in cursul lunii august. In plus, Banca Centrala a decis din nou, luni, plafonarea la 6 miliarde de lei, dupa ce cursul interbancar a ajuns la 4,59 lei/euro, aproape de maximul istoric.

Scopul masurii este impulsionarea monedei nationale, insa printre efectele negative se numara lichiditatea scazuta si randamente mai mari la titlurile de stat.

Imprumuturile Finantelor de pe piata locala pun presiune pe dobanzi

Asa se face ca ministerul de Finante a reusit sa imprumute, in august, doar 1,4 miliarde de lei, putin peste jumatate din suma planificata de 2,5 miliarde de lei. In septembrie, ministerul a obtinut finantare in valoare de 4,54 miliarde de lei. La acesti bani se adauga 750 milioane de euro, bani atrasi de pe piata externa.

Pentru luna octombrie, Finantele vor sa atraga 4,15 miliarde de lei prin vanzarea de titluri de stat si inca 150 milioane euro prin redeschiderea unei emisiuni scadente in iulie 2015.

Insa imprumuturile ministerului de Finante, mai ales de pe piata locala, nu fac decat sa puna presiune si mai mare pe dobanzile din piata.

Scaderea rezervelor minime obligatorii

O alta parghie pentru detensionarea pietei monetare si, in consecinta, scaderea dobanzilor la credite, este reducerea rezervelor minime obligatorii.

"Daca o vom face, va fi in pasi extrem de mici si cu ochii in patru, ca sa nu cream alte dezechilibre si sa nu stimulam catusi de putin apetitul speculativ al unora asupra monedei nationale", a declarat guvernatorul BNR, Mugurs Isarescu, in luna iunie a acestui an.

In prezent, nivelul rezervelor minime obligatorii este de 15% la resursele in lei plasate de bancile comerciale la BNR si de 20% la depozitele pastrate in valuta.

"Cred ca e nevoie de o reducere de minim 5% a RMO in valuta. Dar chiar si mai putin, tot ar fi o gura de aer pentru sistemul bancar".

Reducerea dobanzii de politica monetara

Scaderea dobanzii de politica monetara ramane, de asemenea, o solutie in lupta cu dobanzile bancare. BNR a redus dobanda de politica monetara cu 0,75 puncte procentuale de la inceputul acestui an, ajungand la minimul istoric, de 5,25%. La inceputul lunii mai, BNR a oprit insa ciclul de reducere a ratei de politica monetara din cauza schimbarilor politice din Romania, care s-au suprapus cu intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro. Iar contextul nefavorabil a atenuat si din efectele scontate de aceasta masura:

"Nu era oportun sa micsoram dobanda de politica monetara in conditiile in care am avut trei guverne de la inceputul anului. Practic, toate asteptarile se muta pana dupa alegerile parlamentare si trebuie sa oferim o prima de dobanda la acest risc, pe care situatia interna il determina in momentul de fata", a explicat Melania Hancila, motivul pentru care scaderea dobanzii de politica monetara nu s-a reflectat in dobanzile creditelor, asa cum se astepta in piata.

Momentul in care o astfel de politica BNR va da roade este acela in care dobanzile pentru creditele acordate companiilor in lei vor fi mai mici decat pentru cele in valuta, combinat cu momentul in care un mare jucator de pe piata bancara va decide ca a venit timpul sa reia agresiv creditarea, prognozeaza analistul financiar Dragos Cabat.