Grecii au inchis usor bancile. Dar cum le mai deschid?

Masura de control al capitalului impusa in Grecia este de asteptat sa dureze luni in sir, in timp ce bancile elene vor avea nevoie de o recapitalizare de miliarde de euro ori ar putea face chiar obiectul nationalizarii, avertizeaza surse din industria bancara.

Decizia de impune controlul capitalului si de a inchide bancile incepand cu aceasta saptamana a fost una dificila, dar adevaratele probleme se vor ivi la redeschiderea lor si cresterea plafonului de retrageri, sustin expertii consultati de Reuters.

Riscuri majore

Creditorii internationali au anuntat ca mentin usa deschisa pentru reluarea procesului de negocieri pe criza datoriilor Greciei.

Aceasta, chiar daca guvernul Syriza a pus acceptarea reformelor cerute de creditori in sarcina populatiei prin organizarea referendumului de duminica, 5 iulie. Un vot negativ ar da semnalul iesirii Greciei din zona euro.

"In cel mai fericit caz, vor reusi sa gestioneze bine vacanta impusa bancilor, le vor redeschide, vor stabiliza sistemul dupa cum au facut-o si cipriotii si isi vor gasi o cale de mijloc printre numarul mare de credite neperformante si lipsa de lichiditati", sustine un expert in reorganizarea bancara.

"Chiar si asa, exista riscul unui faliment al statului grec, urmat de falimentul sistemului bancar", a adaugat acesta.

Un alt bancher elen sustine ca scenariul negativ este si mai infiorator: "Suntem in ape tulburi. Putem ajunge la ruinarea bancilor si nationalizarea lor".

Grecia a recurs la sfarsitul saptamanii trecute la inchiderea bancilor pana pe 6 iulie si impunerea unei limite la retrageri de 60 de euro/zi.

Masura a fost luata dupa ce suma de 40 de miliarde de euro, aproximativ un sfert din depozitele bancare din Grecia, a fost retrasa in primele luni ale acestui an.

Pe masura ce perspectiva unei intelegeri intre Grecia si creditori s-a diminuat, Banca Centrala Europeana a refuzat sa mai asigure nivelul de lichiditati pentru bancile din Grecia.

Cu toate acestea, BCE va continua sa lase bancile elene sa foloseasca rezervele pe care la au la dispozitie pana dupa referendum, sustin surse din cadrul institutiei.

Grecia nu este singura tara europeana care recurge la controlul capitalului dupa criza din 2007. Ciprul si Islanda au aratat, in schimb, cat de durata se dovedesc aceste restrictii.

Cipru a inchis bancile timp de doua saptamani in 2013 si a impus restrictii la retragerea capitalului timp de doi ani. In cele din urma, tara a fost apreciata pentru stabilizarea sistemului financiar si evitarea intrarii in recesiune.

Islanda a impus controlul capitalului in 2008 si abia anul acesta a inceput sa dovedeasca ceva mai multa larghete in restrictii.

Evolutie rapida

Vacanta bancara impusa de decretul lui Alexis Tsipras nu s-a tradus si intr-o vacanta pentru angajatii bancilor. Cei care se ocupa de alimentarea bancomatelor au fost prezenti la datorie alaturi de multi alti colegi.

Inchiderea bancilor si restrictionarea retragerilor de bani pune si mai mare presiune pe sistemul financiar din Grecia.

"Odata ce ai decretat inchiderea sistemului bancar, lucrurile incep sa aiba o evolutie rapida. Cu fiecare zi ce trece iti dai seama de consecintele pe care aceasta masura le are", sustine aceeasi sursa din industria reorganizarii bancare.

"Este mai usor sa inchizi bancile decat sa le redeschizi. Ai nevoie de un plan clar cu ceea ce trebuie sa se intample dupa ce le redeschizi", a mai spus acesta

Nivelul lichiditatilor si starea bilantului facut de fiecare banca elena vor dicta in cele din urma si perioada pe care se va intinde masura de control al capitalului.

Bancile grecesti s-au bazat pe o rezerva de lichiditati de 89 de miliarde de euro pusa la dispozitie de BCE, dar surse din interiorul bancii europene sustin ca aceste resurse sunt aproape epuizate.

In timp ce autoritatile de la Atena par decise sa limiteze retragerea de capital din banci, tot ele trebuie sa ia in calcul si eliminarea riscului de a paraliza circuitul banilor in economie sau de a impovara prea mult populatia.

Planul de a redeschide bancile mai curand pare aproape o misiune imposibila, in conditiile in care BCE asteapta rezultatul referendumului, care ar putea duce la iesirea Greciei din zona euro sau la alta rasturnare politica, pentru a vedea daca mai injecteaza lichiditati in sistemul bancar elen.

O saptamana de controale dure s-ar putea sa-i trezeasca pe greci la realitate pentru a intelege ca vor trebui sa isi sustina bancile.

Dar, in timp ce problema lichiditatilor se arata cea mai presanta, cea a solvabilitatii ameninta si ea sa puna probleme cat mai curand.

Raportul capitalului de baza pentru bancile elene se arata a fi sub minimul de 9 procente cerut de investitori. Apha Bank si Citigropup sunt la 8,3%, in timp ce Eurobank a coborat la 4,3%, arata analistul Ronit Ghose.

Cu o economie pusa pe butuci, bancile elene vor trebui sa treaca si peste creditele neperformante in crestere si pierderile rezultate din obligatiunile de stat. "Riscurile de recapitalizare sunt mari", crede Ghose.

In cazul in care lichiditatile asigurate de BCE vor disparea, bancile ar putea fi nationalizate si transformate in noi institutii de credit alaturi de alte masuri care ar urma sa fie luate redresarea financiara Greciei, cred analistii.

Premierul Tsipras s-ar putea sa fie perfect constient de riscul politic pe care impunerea controlului capitalului il ridica.

In Argentina, in momentul impunerii unei masuri similare in 2001, in mai putin de o luna presedintele tarii si succesorul au au fost fortati sa demisioneze.